În luna septembrie 2022, iSense Solutions a desfășurat eComm Pulse, un studiu cantitativ în exclusivitate pentru GPeC. Datele arată că sectorul românesc de e-commerce continuă să crească și în 2022, mai ales prin creșterea sumelor cheltuite de cumpărătorii existenți. Estimăm că în 2022 piața de comerț online din România va ajunge la aproximativ 6,8 MLD EUR, astfel crește cu aproximativ 10%, comparativ cu anul trecut.

Categoriile de produse în care românii au investit online cei mai mulți bani în 2022 au fost vacanțele și serviciile hoteliere (1503 lei), electronicele și electrocasnicele (1244 lei) și mobilă și decorațiunile interioare (930 lei). La polul opus, cei mai puțini bani s-au alocat în mediul online produselor de birotică și papetărie (246 lei pe an), cărților și revistelor (255 lei pe an) și biletelor la spectacole, teatre sau meciuri (272 lei pe an).

Categoriile care au crescut cel mai mult în 2022 sunt: fashion (creștere de 25%), catering (creștere de 24%) și vacanțele sau serviciile hoteliere (creștere de 23%). Cele 2 categorii care au înregistrat cele mai mare scăderi au fost cea de bricolaj (13%) și electronicele și electrocasnicele (2%).

Noutatea adusă de studiul de anul acesta este includerea unui indicator de evaluare a preferințelor clienților pentru magazinele online.

Din cele 21 de categorii de produse monitorizate, pentru 14 categorii eMag este în top 3 magazine preferate, devenind, astfel, magazinul online preferat al romanilor, câștigând și premiul cel mare. La categoria fashion, H&M este magazinul preferat al românilor, în timp ce Elefant.ro este favoritul pentru cărți. Noriel este preferat de cei care cumpară articole pentru copii, Ikea pentru cei în căutare de mobile și decorațiuni interioare și Dedeman pentru bricolaj, în timp ce Avon este favoritul pentru cei ce caută cosmetice, iar Decathlon pentru cei interesați de articole de hobby sau sport. Farmacia online favorită a românilor este Farmacia Tei.

Cumpărătorii din mediul online sunt mai pesimiști comparativ cu anul trecut în privința predicțiilor de cumpărare online pentru anul 2023 (54% declară că în 2023 vor cumpara la fel ca acum (vs 62% anul trecut), 23% declară că vor cumpara mai puțin în 2023 (vs 12% anul trecut).

“Evoluția comertului online pentru 2023 este incertă luând în considerare contextul macroeconomic: PIB-ul a crescut cu 5,8% (în semestrul 1 2022, sursa INS), consumul gospodăriilor la nivel național a crescut în volum cu 7,6% (în semestrul 1 2022, INS), iar veniturile oamenilor au crescut cu 9% în 2022 (CSS Score iSense Solutions). În același timp, inflația a atins 12,6% (în semestrul 1 2022, sursa INS) și încă nu știm ce se va întampla cu prețurile energiei electrice și a gazului și nici cum aceste prețuri vor impacta bugetele românilor în urmatoarele luni. Ținând cont de aceste informații, dar și de pesimismul consumatorilor în privința intenției de cumpărare online în 2023, estimăm că piața de comerț online va înregistra o creștere mai mică decât în 2022″, declară Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

“Comerțul online românesc continuă să crească chiar și în vremuri mai dificile din punct de vedere economic, ceea ce arată potențialul mare de dezvoltare al sectorului e-commerce din România și în viitor. Comparativ cu situația de acum 6 ani când am demarat acest studiu împreună cu iSense Solutions, este îmbucurător să vedem că e-commerce-ul nu mai este ceva exotic, ci a intrat în obișnuințele de consum ale românilor și continuă să se consolideze prin gama diverisficată de produse, simplitate și conveniență”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

Datele prezentate fac parte din studiul anual iSense Solutions pentru GPeC, cercetare reprezentativă pentru populația majoră, utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1025 de respondenți, cu o marja maximă de eroare +/- 3.06%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în perioada 8-14 septembrie 2022.

Anul școlar 2022 – 2023 se anunță a fi unul plin de noutăți atât pentru elevi cât și pentru profesori, odată cu noile schimbări anunțate de către Ministerul Educației.

Chiar dacă școala începe mai devreme anul acesta, românii din mediul urban utilizatori de internet au început din timp pregătirile pentru cumpărarea celor necesare elevilor, iar magazinele de specialitate oferă o gamă variată de produse pentru toate gusturile și buzunarele. 8 din 10 părinți din mediul urban declară că achiziționează produse pentru noul an școlar înaintea începerii acestuia.

Cele mai populare categorii de produse care au fost, sau vor fi achiziționate pentru anul școlar 2022-2023 sunt: încălțăminte (97%), îmbrăcăminte (96%), rechizite (92%), manuale/ culegeri (84%), laptop/ tabletă(48%), mobilier școlar (47%), telefon mobil (45%).

Bugetul mediu alocat pentru cumpărarea produselor pentru noul an școlar a crescut cu 51% față de anul trecut,  de la 1349 lei în 2021, la 2043 lei în 2022.  ‘’Ca și în anii trecuți, părinții sunt adevărații eroi ai crizelor succesive cu care se confruntă România. În 2022, familiile care au copii s-au adaptat din mers la inflație, sacrificând poate alte zone ale bugetului gospodăriei pentru a se asigura că cei mici sunt pregătiți de începerea școlii, chiar și prin creșterea bugetului până la 51% față de anul trecut’ , declară Andrei Elvădeanu, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.

În ceea ce privește sumele alocate diferitelor produse necesare elevilor, observăm că pentru categoria laptopuri sau tablete românii din mediul urban scot din buzunar în medie 1428 lei, pentru telefoane mobile în medie 885 lei, mobilier școlar în medie 587 lei, îmbrăcăminte 435 lei, încălțăminte 293 lei, rechizite 248 lei și manuale/ culegeri 196 lei.

2 din 3 părinți din mediul urban declară că le dau copiilor bani de buzunar. Suma medie pe care o vor primi elevii de la părinți pentru cele 5 zile din săptămână în care merg la școală este de 61 lei, însemnând aproximativ 12 lei pe zi: elevii cu vârsta  cuprinsă între 7-14 ani vor primi aproximativ 50 lei/săptămână (aprox 10 lei/zi), iar cei cu vârsta cuprinsă între  15-17 ani vor primi mai mult, 68 lei/săptămână (aprox 14 lei/zi).

Metoda preferată prin care părinții dau copiilor bani de buzunar este în numerar (97% dintre părinți au declarat asta), iar 15% dintre părinți declară că le oferă copiilor bani de buzunar și prin transfer bancar pe card.

Informațiile prezentate au fost culese online în perioada 10.08-11.08.2022 de către iSense Solutions. Eșantionul este  format din 458 de părinți, iar datele sunt reprezentative pentru părinții din mediul urban din Romania, cu o marjă de eroare de +/- 4.58%, la un nivel de încredere de 95%.

Întrebați ce fac în timpul pauzei publicitare de la televizor, 89%  dintre românii din mediul urban declară că utilizează smartphone-ul, 73% schimbă canalul pentru a viziona un altul unde nu sunt reclame, 68% fac alte treburi prin casă, 58% mănâncă sau fumează, 55% utilizează calculatorul/laptopul, iar 34% afirmă că se uită la reclame pe alte posturi unde au schimbat. În ceea ce privește consumul de servicii de streaming, 46% declară că se uită pe Netflix/HBO Max/ Youtube în timpul reclamelor.

Dintre cei 9 din 10 români din mediul urban care afirmă că utilizează smartphone-ul în timpul reclamelor, 60% accesează rețelele de socializare, 46% folosesc emailul, 43% vorbesc la telefon, 31% se joacă, 46% vorbesc pe chat sau messenger.

În ce privește produsele văzute în reclame, 19% declară că se informează despre produsele văzute la televizor, iar 13% cumpară produsele pe care le-au vazut la TV.

Dintre cei 55% care declară că utlizează calculatorul/laptopul în timpul pauzei publicitare, 47% accesează rețelele de socializare, 50% folosesc emailul, 39% vorbesc pe chat sau messenger, 32% se joacă, iar 25% declară că se informează despre produsele văzute la televizor și 21% cumpară produsele respective .

Întrebați de ce schimbă canalul cand începe pauza publicitară, 49% dintre românii din mediul urban afirmă că se difuzează prea multe reclame, 45% consideră că reclamele sunt prea lungi, 41% spun că se difuzează aceleași reclame, 28% sunt plictisiți de reclame, 25% afirmă că schimbă postul pentru a găsi altceva mai interesant și 22% găsesc reclamele ca fiind obositoare.

Și totuși, cum ar trebui să fie o reclamă care să capteze atenția? Pentru 48% dintre românii din mediul urban aceasta trebuie să fie credibilă, pentru 46%  amuzantă/haioasă pentru 42% reclamele trebuie să fie scurte și la obiect, 39% consideră că trebuie să fie utile, 32% spun că trebuie să fie educative, în timp ce 6% ar dori să vadă în reclame persoane publice/influenceri.

Când vorbim despre categoriile de interes pentru care s-ar uita la reclame, românii din mediul urban menționează: tehnologia 50%, produsele de îngrijire personală 47%, produsele alimentare 45%, divertismentul 43%, produsele vestimentare 36%.

TV-ul este considerat un canal relevant pentru reclame de 58% dintre românii din mediul urban utilizatori de Internet, urmat de Facebook cu 49%, Youtube cu 35%, site-urile generale 28%, Instagram 22%, Radio 21% și Tik Tok 14%.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 510 de respondenți, desfășurat în luna februarie 2022, marja maximă de eroare +/- 4.38 %, la un nivel de încredere de 95%.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului Big Idea Conference care a avut loc în luna februarie a.c.

Anul 2022 a adus un val de scumpiri în toate industriile iar românii resimt acest lucru pe toate planurile, inclusiv în ceea ce privește vacanțele și călătoriile. Cu toate acestea, românii din mediul urban nu renunță la concedii, ci caută să își ajusteze bugetul și să își ofere momente de relaxare, în țară sau în străinătate, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

79% dintre românii din mediul urban utilizatori de internet au cel puțin o vacanță planificată pentru anul în curs, în ușoara scădere față de anul trecut (83% aveau o vacanță planificată în mai 2021). Dintre cei care vor merge anul acesta în vacanță, 37% vor pleca pe litoralul românesc, 34% la munte în România, 31% în afara țării (un procent în creștere față de anul trecut, când doar 23% intenționau să plece în concediu în afara hotarelor datorită pandemiei) și 19% într-o altă locație din țară, precum Delta Dunării sau stațiunile balneare.

Pentru cei care aleg să își petreacă vacanța de vară în afara României, cea mai frecventă destinație de vacanță rămâne ca și anul trecut, Grecia (32% în 2022, 42% în 2021), urmată de Bulgaria (19% în 2022, 20% în 2021), Italia (20% în 2022, 13% în 2021), Spania (12% în 2022, 18% în 2021) și Turcia (12% atât în 2022, cât și în 2021).

De asemenea, dintre cei care plănuiesc vacanța în străinătate 64% (față de 68% anul precedent), declară că  își achiziționeză și asigurări de călătorie. Cel mai comun tip de asigurare pe care aceștia îl vor cumpăra va fi asigurarea simplă de sănătate (42%), urmată de cea all inclusive (medicală, storno, COVID) în procent de 25% (față de 33% în 2021) și de cea storno (9%).

Ca și mijloc de transport către destinațiile de vacanță, cel mai utilizat este mașina, în scădere însă față de anul trecut datorită creșterii prețurilor la combustibil (71% în 2022, 82% în 2021), urmată de avion (25% în 2022, 22% în 2021) și tren (18% în 2022, 16% în 2021).

Deși anul acesta nu mai sunt restricții de călătorie, românii din mediul urban s-au obișnuit să rămână precauți. 64% dintre aceștia afirmă că vor pleca în concediu doar cu familia restrânsă (57% în 2021), 13% vor pleca cu familia și câțiva prieteni (21% în 2021), iar 11% cu un grup de maximum 5 prieteni (13% în 2021).

Românii sunt mai atenți cu cheltuielile. În 2022, 45% dintre românii din mediul urban vor achiziționa doar cazare (față de 38% în anul precedent), 28% vor alege cazare cu mic dejun (34% în 2021), iar 23% vor achiziționa pachete all inclusive (față de 26% în 2021). Pachetele de tip demipensiune, care includ cazarea, micul dejun și cina, vor fi alese de 17% dintre călători, față de 16% în 2021.

Aproape 5 din 10 români din mediul urban se vor caza la un hotel (48%, față de 54% în 2021), iar 4 din 10 vor sta la o pensiune (față de 52% în 2021). Apartamentele private, de tip Airbnb, vor fi alese de 22% dintre români (față de 21% anul trecut), urmând ca 13% să se cazeze la prieteni sau rude (față de 9% în 2021). 5% vor sta la cort, 2% în rulota și 1% în glamping, la fel ca și anul precedent.

Suma alocată per persoană concediilor, indiferent de destinație, de către românii din mediul urban utilizatori de internet a scăzut față de anul precedent, suma medie alocată per persoană pentru concediile din 2022 fiind de 3179 lei, față de 3308 în 2021.

21% dintre românii din mediul urban nu intenționează să plece în concediu în 2022. Pentru aceștia, motivele s-au schimbat comparativ cu anul trecut. Dacă în 2021 un motiv important erau temerile legate de pandemia de COVID (43% dintre cei care nu au plecat în 2021 au invocat pandemia, 7% în 2022), anul acesta motivul principal ține de latura financiară (75% afirmând că acesta este motivul pentru care nu vor pleca în concediu, în creștere față de 47% în anul precedent). 32% dintre românii care nu vor pleca anul acesta în concediu vor utiliza banii pentru vacanță în alt scop, iar pe 11% dintre români starea de sănătate îi oprește din a face călătorii.

57% dintre românii din mediul urban preferă să aloce un buget limitat per vacanță, dar să plece în mai multe weekenduri, pe când 43% preferă să aloce tot bugetul unei singure vacanțe.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 500 de respondenți atât în 2022, cât și în 2021, marja maximă de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în luna mai 2022 și luna mai 2021.

Tehnologia este pe zi ce trece tot mai accesibilă, iar soluțiile care ne fac viața mai ușoară sunt disponibile pe majoritatea echipamentelor  pe care oamenii le folosesc acasă. Astfel că, pentru 38% dintre românii din mediul urban care utilizează internetul, casa le conferă sentimente de siguranță sau protecție, în timp ce pentru 27% dintre români, casa inspiră la liniște și pace. Dar oare câți români au auzit de conceptul de soluții inteligente pentru acasă și câți au îmbrațișat conceptul de Smart Home?

9 din 10 români utilizatori de internet din mediul urban declarară că au auzit de conceptul de SMART HOME sau casă inteligentă, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Și vecinii nostri din Balcani sunt interesați de tehnologiile Smart, însă procentele sunt mai mici decat în România: în Bulgaria, 77% dintre persoanele care folosesc internetul au auzit de acest concept, 76% în Croația și 70% în Serbia.

Unul dintre motivele pentru care românii consideră casele inteligente de interes, este acela că aduc o serie de beneficii: economisirea energiei (63%), ușurarea sarcinilor casnice (61%), reducerea consumului și a valorilor facturilor (58%), sau asigurarea securității și siguranței, pentru 56% dintre români.

Jumătate dintre românii din mediul urban sunt de acord cu ideea că este interesant să poți programa diferite dispozitive după bunul plac (54%), sau că o casă inteligentă îți poate salva destul de mult timp (50%).

Și dacă vorbim despre investiții în astfel de sisteme și tehnologii, sumele medii pe care persoanele din regiune se așteaptă să le cheltuiască pentru digitalizarea casei în 2022 sunt: 457 euro în Serbia, 478 euro în Croația, 708 euro în Bulgaria și 945 euro în România.

Întrebați care sunt cele mai interesante categorii din zona tehnologiei pe primul loc se află casele inteligente (72%), cea de-a doua poziție fiind ocupată de echipamentele audio de calitate (41%), iar locul trei revenind categoriei wearebles sau smart watches, pentru 32% dintre români. Realitatea virtuală (VR) este interesantă pentru 31% dintre românii din mediul urban, fiind preferată mai ales de tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 ani (44% dintre aceștia afirmând ca VR-ul este o zonă atractiva pentru ei). Din aceeasi categorie, dronele sau alte jucării conectate prezintă interes pentru 26% dintre românii utilizatori de internet din mediul urban.

Există totuși și temeri legate de sistemele smart din gospodării,  iar cele mai răspândite sunt cele referitoare la siguranță – 30% din bulgari, 34% din croați, 38% din sârbi și 36% din români se tem că cineva ar putea prelua controlul asupra dispozitivelor prin internet, iar 32% din români, 35% din sârbi, 38% din croați și 30% din bulgari sunt îngrijorați că informațiile și documentele stocate pe aceste sisteme pot fi furate. De asemenea a fost menționată și frica de monitorizare continuă și nepermisă (¨imi este frică sa nu acceseze cineva camera/ microfonul și să înregistreze ceea ce se întamplă în casă¨, teamă împărtășită de 23% dintre români, bulgari 22%, croați 26%, sârbi 23%.

Ce alte categorii Smart prefera românii și vecinii din Balcani?

În ceea ce privește intenția de cumpărare în următoarele 6 luni pentru utilizatorii de internet din zona Balcanilor, pe primul loc se află aspiratoarele inteligente (14% Bulgaria și Croația, 16% Serbia și 19% România), urmate de Smartphone-uri (15% Bulgaria, 16% România, 17% Serbia, și 20% Croația), iar, pe locul 3, Smart TV-urile (13% Serbia, 16% Croația și România, 17% Bulgaria).

În medie, românii dețin aproape 8 (7,44) gadget-uri inteligente în gospodărie. Bulgarii dețin aproape 7 dispozitive (6,52), similar cu persoanele din Croația, care dețin tot 7 dispozitive (6,48) și cei din Serbia, tot cu 7 dispozitive (6.82).

Datele prezentate fac parte din studiul online multi-country iSense Solutions “Smart Tech & Smart Home Concept in the Balkans” și a fost realizat pe un eșantion de 1900 de respondenți din mediul urban (1000  respondenti din România- grad de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%, și câte 300 respondenți din Bugaria, Croația și respectiv Serbia- grad de eroare +/-5.66%, la un nivel de încredere de 95%.

Predicțiile pentru piața producătorilor locali sunt favorabile, 64% din consumatori consideră că piața producătorilor locali se va dezvolta în urmatorii 5 ani, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

Ce înseamnă de fapt pentru consumator un producător local? Pentru 37% dintre românii din mediul urban un producator se încadrează în categoria de “producator local” dacă produsele alimentare au la bază rețete tradiționale românești, 36% consideră că trebuie să comercializeze produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse, 29% consideră că producatorul local se ocupă și de vânzarea produselor, în timp ce pentru 22% un producător local este acela care utilizează forța de muncă românească sau locală.

Când vorbim despre percepția despre producătorii locali, consumatorii din mediul urban îi asociază  pe aceștia cu o calitate ridicată și  tradiție prin folosirea rețetelor autentice, percepându-le produsele ca fiind sănătoase. Totodată, aceștia îi asociază cu sustenabilitate pentru că susțin comunitățile locale și economia națională. Nu în ultimul rand, aceste produse le amintesc de copilărie și au un gust autentic.

Întrebați care sunt principalele produse pe care le achiziționează de la producătorii locali, 92% dintre români declară că achiziționează fructe și legume, 54% produse alimentare prelucrate, 17% produse vestimentare, 15% mobilier și 14% produse pentru gradină și bricolaj.

Totodată, când vorbim despre motivele pentru care aleg să consume produse românești, 64% afirmă că sunt mai gustoase, 56% o fac pentru a susține afacerile locale, pentru 54% acestea sunt mai sănătoase și tot 54% declară că le aleg pentru gustul tradițional românesc.

63% dintre romanii din mediul urban afirmă că se informează despre producătorii locali de la prieteni sau familie, 42% din magazine, 38% de la raft, 37%  de pe Facebook, 15% de pe bloguri sau forumuri și tot 15% de la reclamele TV.

37% dintre românii din mediul urban afirmă că și-ar dori să cumpere produse locale de pe platforme dedicate producătorilor, 19% de pe site-urile supermarketurilor și a hipermarketurilor, în timp ce 15% și-ar dori să facă aceste achiziții de la comunități online de producători prezente pe social media (Facebook, Instagram etc.).

Există și bariere care îi împiedică pe cei care și-ar dori să achiziționeze produse românești, astfel că 38% dintre romanii din mediul urban declară că anumite produse nu sunt disponibile pe tot parcursul anului, 33% menționează prețul ridicat al produselor comparativ cu prețul produselor internaționale, tot 33% afirmă că magazinele oferă o varietate restransă de produse și pentru 27% produsele au o vizibilitate redusă la raft.

„Producătorii locali sunt asociați cu tradiția, cu rețetele cunoscute, iar sentimentul de mandrie si sustinere a producatorilor locali este puternic prezenta în rândul generației Z aici existând o posibilitate minunată de business targetând acest segment. De asemenea, sustenabilitatea reprezintă un trend care a crescut foarte mult în timpul pandemiei, oamenii conștientizează importanța susținerii comunităților locale și, totodată, susținerea economiei naționale”, explică Laura Roșca, Qualitative Research Director iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1004 de respondenți, desfășurat în lunile ianuarie- februarie, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în lunile ianuarie-feburarie 2022.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului ProgresivHub care a avut loc în luna februarie a.c.

Se apropie una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe – Paștele, sărbătorit de 99% dintre persoanele din mediul urban cu acces la internet. 7 din 10 români vor petrece sărbătorile de Paște în propria casă, alături de familia restrânsă, în timp ce 13% vor petrece alături de rude, în propria casa, 13% acasă la alte rude sau în vizite scurte la familie. 6% dintre români vor celebra Paștele în vizite la prieteni, 3% vor opta pentru un concediu în străinătate, 2% vor merge la munte si 2% la mare, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Cele mai importante tradiții pascale pentru românii din mediul urban sunt sărbătorirea Paștelui alături de familie și apropiați (34%), urmat de vopsirea ouălor roșii (20%) și participarea la slujba de Înviere (17%). Mai puțin de 1 din 10 români spun că tradiția care contează cel mai mult pentru ei este momentul Învierii și cântarea specifică de Înviere (9%), urarea tradițională „Hristos a Înviat!” (8%), participarea la denii (5%), pasca (3%) sau respectarea postului Paștelui (2%).

Când vorbim despre masa tradițională de Paște, datele arată că pentru 8 din 10 români din mediul urban ouăle roșii/vopsite nu vor lipsi de pe masa de Paște. Alături de ele, 52% dintre români vor pune pe masă și cozonac, iar 32% vor consuma și sarmale. Pasca, salata de bouef și fripturile de porc și pui vor fi consumate de 27%, 30%, respectiv 26% dintre români, pe când friptura și drobul de miel de 20%. Ciorba de miel este cel mai puțin popular fel de mâncare tradițional ce va fi consumat de Paște, urmând ca doar 8% dintre românii din mediul urban să aibă acest preparat pe masă în ziua de Paște. Atunci când vine vorba despre pască și cozonaci, 39% afirmă că prepară în casă pasca, iar 38% prepară în casă cozonacii. 22% preferă să comande cozonaci, iar 12% comandă pască. 19% vor avea aceste alimente preparate de către rude sau familie, iar 10% nu vor cumpăra sau prepara deloc aceste două preparate.

Suma medie pe care românii din mediul urban utilizatori de internet au de gând să o cheltuiască pentru produsele alimentare și băuturile de pe masa de Paște este de 533 lei.

45% declară că bugetul alocat va fi la fel ca cel de anul trecut, 17% vor aloca un buget mai mare decât în 2021, în timp ce 37% vor cheltui o sumă mai mică decât în anul precedent. Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 298 lei*, va fi alocată alimentelor de bază, urmată de cadouri (114 lei*), vacanțe sau călătorii (98 lei*) și articole vestimentare (77 lei*). (*Sumele medii sunt calculate din toată populația, indiferent dacă achiziționează sau nu categoria de produse/servicii respectivă).

Iepurașul de Paște este sărbătorit de către o parte importantă dintre românii din mediul urban, astfel că 43% dintre aceștia au în plan achiziționarea cadourilor pentru apropiați. Bugetul mediu alocat cadourilor de Paște de către aceștia este de 424 lei, iar cele mai oferite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte (40%), produsele de casă și cosmeticele (37%), jucăriile (33%), cărțile (23%), banii (19%), băuturile alcoolice (18%), articolele pentru hobby-uri (10%), bijuteriile (8%) și electronicele sau electrocasnicele (8%), dar și dulciuri (3%). Principala sursă de achiziție pentru cadourile de Paște sunt hypermarket-urile și supermarket-urile (53%), apoi magazinele online (49%), mall-urile (44%) si magazinele stradale (15%).

3% dintre romani vor petrece sărbătorile de Paște peste hotare. Cele mai populare destinații pentru vacanța sunt Italia, fiind preferată de 31% dintre cei care vor călători cu ocazia sărbătorilor pascale, urmată de Spania și Franța, care vor atrage 19% dintre turiști. Apoi Germania și Bulgaria (alese de 15% dintre cei care vor calatori de Paște), urmate de Țările Nordice (Finlanda, Norvegia, Danemarca) și Ungaria, cu 12%. Anglia, Croația și Elveția vor atrage 8% dintre cei ce vor face Paștele peste hotare, iar Austria și Statele Unite ale Americii de 4%.

41% dintre românii din mediul urban vor dona de sărbătorile pascale către orfelinate, aziluri de bătrâni sau cazuri sociale. 15% dintre români vor dona bani, in medie 176 lei, iar 26% vor dona lucruri.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, desfășurat în perioada 15-18 aprilie 2022. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1009 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.

Pe 10 februarie, agenția de cercetare de piață iSense Solutions a lansat raportul Global Consumer Trends 2022, în cadrul unui eveniment hibrid. Raportul analizează cele mai importante tendințe dintr-o perspectivă comparativă pe 8 țări (România, Albania, Bulgaria, Croația, Serbia, Slovenia, Franța și UK), cu informații racordate la schimbările globale ale secolului XXI, și oferă un tablou complet asupra celor mai actuale trenduri și noutăți în materie de consum.

Conferința s-a concentrat pe trei dintre cele 10 trenduri explorate de raportul Global Consumer Trends, prezentând cele mai noi date în ceea ce privește Work from Home, Blockchain și New Media.

Românii își doresc flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii

Se împlinesc aproape 2 ani de când munca de acasă, sau “Work from home”, a devenit o realitate cotidiană pentru mulți dintre angajații din România, cu implicații majore atât asupra angajatorilor cât și asupra stilului de viață al multora dintre noi. Conform datelor din studiul iSense Solutions, 35% dintre angajații români din mediul urban lucrează în prezent de acasă sau hibrid, ca urmare a schimbărilor provocate de pandemie.

În ceea ce privește munca de acasă în restul Europei, pe primul loc se situează UK (59%), țară urmată de Franța (52%), Slovenia (44%), Bulgaria (41%), Serbia și România (fiecare cu un procent de 35%), Croația (30%) și Albania (28%). De asemenea, conceptul de „muncă hibrid” a devenit un beneficiu important pentru angajați – 79% consideră că a munci de acasă este un beneficiu. Aceștia declară că au devenit mai conștienți de timpul lor, că investesc mai mult în dezvoltarea personală în timp ce muncesc de acasă și reconsideră oportunitățile de job dacă acestea nu oferă flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii.

România, în top 3 țări cu cei mai mulți investitori în criptomonede, după Slovenia și Croația

Un alt trend prezentat în raportul Global Consumer Trends 2022 este „Blockchain World”, puternic susținut de avântul criptomonedelor.  În topul celor care declară ca au auzit despre criptomonede se află Croația (97%), urmată de Serbia și Bulgaria (fiecare cu un procent de 96%), România (95%). Restul țărilor au de asemenea procente mari, Slovenia – 95%, Albania – 88%, Franța – 81% și UK – 72%.

Pentru 79% dintre românii din mediul urban care declară că au auzit despre criptomonede, prima mențiune spontană este Bitcoin. De asemenea, 18% dintre românii din mediul urban declară că au investit în criptomonede, iar suma medie investită este de 237 euro.

Podcasturile, cel mai popular format de conținut în România vs. țările din regiune

Când vorbim despre New media, Podcasturile au devenit o formă de comunicare foarte populară în România. De altfel, românii din mediul urban declară în cea mai mare proporție că ascultă podcasturi comparativ cu restul țărilor incluse în studiu. Astfel,  70% dintre români spun că au ascultat un podcast, urmați de francezi, cu 56%, și englezi, cu 52%. În ceea ce privește conținutul consumat, românii din mediul urban declară că ascultă podcasturi din sfera divertismentului (61%), cele de tip talk-show (57%), educaționale (40%), lifestyle (29%), despre știri (24%), pentru copii și familie (19%) și cele cu conținut sportiv (15%). Popularitatea podcasturilor se datorează faptului că acestea acoperă o arie mare de nevoi, osclilând între a fi o formă de divertisment sau un instrument de dezvoltare personală.

„Poate cele mai surprinzătoare descoperiri din studiul de trenduri de anul acesta au fost că românii sunt early adopters față de țările din regiune, atât în ceea ce privește trendurile de digital (cripto și NFT), dar și când vine vorba de consum media – avem cea mai mare rată de adopție a Netflix și a podcasturilor. România are din acest punct de vedere un profil mult diferit față de țările din imediata vecinatate și se apropie mai degrabă de țări din vestul Europei, precum Franța sau Anglia. Faptul că persoanele incluse în studiu au fost intervievate online, deci au un profil ușor mai elevat din punct de vedere al educației și al veniturilor explică doar parțial aceste diferente și suntem mai degrabă în fața unor schimbări tehnologice profunde pe care consumatorii români le îmbrățișează mult mai ușor decât vecinii lor.”  – afirmă Andrei Elvadeanu, Quantitative Research Director la iSense Solutons.

Sustainability, Healthy Lifestyle, Work from Home, Coping with Isolation, Taking Charge, Blockchain World, Automation, Fast Shopping, New Media, Need for Chill sunt cele 10 trenduri detaliate în cadrul raportului și prezintă o analiză completă, care include un mix de metodologie – cercetare calitativă și cantitativă, pe un eșantion de peste 3.800 de respondenți din 8 țări, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, și o serie de teme în Comunitatea Online iSense Solutions din România, comunitate formată din 50 de persoane, cu vârsta între 20-55 ani. Datele au fost culese în luna ianuarie 2022.

Raportul complet va fi disponibil începând cu 10 martie a.c, iar cei care sunt interesați să-l achiziționeze pot contacta compania de cercetare iSense Solutions pe adresa [email protected].

Consumat acasă, în oraș sau la birou, micul dejun reprezintă momentul cu care ne începem ziua și este ritualul care ne dă energia necesară pentru toate celelalte activități. 7 din 10 români consideră că micul dejun este important, alegând să îl consume în medie de 5 ori pe săptămână. Cei care declară că au un stil de viață sănătos iau micul dejun zilnic într-o proporție mai mare (71% vs. 54% total români din mediul urban), la fel și cei care declară că fac sport/ mișcare în mod regulat – 64%, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Românii din mediul urban asociază micul dejun cu sentimentul oferit de cadrul familial, respectiv de propria locuință și de obicei micul dejun se ia acasă (87%), împreună cu familia sau partenerul/a (59%), dar și singuri (33%). Aceștia declară că micul dejun este un prilej de a fi împreună, “cel mai frumos mic dejun e atunci când suntem toți patru la masă, noi doi și fetele noastre, indiferent de locație”. 10% iau micul dejun la birou, în timp ce 2% iau micul dejun pe drum – în timp ce merg, sau în mașină.

Când vorbim despre orele la care servesc prima masă a zilei, cel mai des este consumată între orele 8:00 și 10:00 dimineața (47% dintre cei care iau mic dejun) sau între 6:00 și 8:00 (38%). Un sfert dintre tinerii care iau micul dejun, mănâncă după ora 10:00 (vs. 78% tineri care îl iau înainte de ora 10:00). O treime dintre cei care obișnuiesc să mănânce micul dejun îi alocă până în 15 minute, iar aproape jumătate între 15 și 30 de minute.

Puțin peste jumătate dintre românii din mediul urban (54%) iau micul dejun zilnic. Cei care uneori aleg să sară peste prima masă a zilei declară că principalele motive pentru care o fac sunt lipsa poftei de mâncare (36%), startul zilei cu cafea sau țigară (24%), dar și lipsa timpului (23%).

Întrebați care sunt alimentele consumate la micul dejun, aceștia menționează ouăle (62%), brânzeturile (61%) și mezelurile (50%) iar cele mai apreciate băuturi  sunt cafeaua (63%), iaurtul, sana, chefirul (fiecare 43%) și laptele (37%). Un sfert dintre românii din mediul urban mănâncă fructe la micul dejun, tot un sfert consumă legume și 8% beau suc sau smoothie de fructe/ legume. Cei care au copii în gospodărie, comparativ cu populația totală din mediul urban,  mănâncă într-o măsură mai mare unele alimente la micul dejun: iaurt, sana, chefir (48% vs. 43%), unt (47% vs. 43%), cereale/ musli (34% vs. 29 %) dar și produse de patiserie cumpărate (croissante, ștrudel, covrigi s.a. – 21% vs. 17%).

Aproximativ un sfert dintre românii din mediul urban cu acces la internet consideră că au un stil de viață sănătos. Aceștia evită mâncărurile de tip fast food – 62% comparativ cu  populația totală – 38%) și băuturile carbogazoase (60% in comparație cu 40% populația totală), încercând să consume zilnic fructe și/ sau legume (76% vs. 50%). Cei care fac sport/ mișcare în mod regulat mănâncă într-o proporție mai mare vs. populația totală, batoane de cereale (12% vs. 7%) și beau shake proteic (5% vs. 2%).

Totodată, când vorbim despre responsabilitate și puterea exemplului, 8 din 10 români consideră că micul dejun este foarte important pentru copii, motiv pentru care 34% dintre cei care au copii afirmă că iau micul dejun pentru a fi un exemplu pentru micuți.

La capitolul weekend-uri și răsfățuri, 43% dintre români afirmă că în weekend alocă mai mult timp micului dejun sau se răsfață cu unul special (35%). 1 din 10 români din mediul urban declară că a mers să ia brunch-ul o dată pe săptămână în ultimul an, în timp ce 37% dintre romani susțin că nu au mers niciodată.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în luna ianuarie 2022.

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%).

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%).

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

A început deja perioada în care oamenii se gândesc la pregătirile de sărbători, unde vor merge, își fac calcule privind bugetul, ce cadouri vor cumpăra și ce preparate tradiționale vor găti.

Majoritatea românilor din mediul urban (88%) își vor petrece sărbătorile de iarnă acasă, fie ca e vorba de familia restrânsă, familia extinsă, sau acasă la prieteni. Românii sunt în continuare precauți din cauza pandemiei, astfel  66% își vor petrece sărbătorile doar cu familia restrânsă.

Doar 5% dintre persoane au declarat că își vor petrece sărbătorile într-un alt loc diferit de reședință (4% la munte în țară și 1% în străinătate), în timp ce 6% aleg să-și împartă sărbătorile în mai multe locuri, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul categoriilor de produse pe care românii le vor cumpăra pentru sărbătorile de iarnă se află mâncarea/ alimentele de bază (97%), cadourile (87%), cosmeticele/ produsele de igienă personală (81%), articolele pentru gospodărie cum ar fi soluții de curățare, detergenți etc (80%) și băuturile alcoolice/ răcoritoare (77%). Bugetul mediu alocat pentru aceste cumpărături este de 478 lei pentru mâncare/ alimente de bază, 464 de lei pentru cadouri, 170 de lei pentru cosmetice, 151 de lei pentru articole pentru gospodărie și 167 de lei pentru băuturi.

Jumătate dintre românii din mediul urban vor achiziționa anul acesta și decorațiuni (51%) și vor scoate din buzunar în medie suma de 136 lei, sau vor avea diverse cheltuieli pentru distracție/ relaxare (49%) care vor costa în medie 413 lei.

În medie, românii din mediul urban alocă pentru toate cheltuielile din perioada sărbătorilor suma de 2,321 lei.

Întrebați de unde vor face cumpărăturile pentru masa de sărbători, în topul preferințelor românilor din mediul urban se află Lidl (60%), Kaufland (55%) și Carrefour (29%). 18% declară că merg la piață, în timp ce 16% preferă magazinele mici de cartier – categoria 46-65 ani cumpără seminificativ mai mult de la producătorii locali sau piață (22%, respectiv 23%). Dacă pentru masa de sărbători românii utilizatori de Internet declară că preferă supermarketurile, pentru achiziționarea cadourilor, online-ul este prima opțiune, urmată de supermarketuri si mall-uri.

Și pentru că una dintre tradițiile de sărbători este primirea și oferirea cadourilor, majoritatea românilor din mediul urban (83%) vor cumpăra cadouri pentru membrii familiei.

O treime (34%) declară că vor achiziționa cadouri și pentru prieteni. Dorința de a oferi cadouri prietenilor este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani  (60%), și în rândul categoriei de vârstă 46-65 ani (62%) .

În plus, au fost menționate și cadourile luate colegilor de muncă (Secret Santa).  Conform informațiilor extrase din Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers această nouă tradiție este percepută ca având și avantaje (cunoașterea colegilor, prilej de socializare, relaxare și ieșire din rutina zilnică), dar și dezavantaje (nu cunoști persoana aleasă, cadourile nu sunt potrivite, colegi nemulțumiți, bugete depășite).

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (47%) au început  să achiziționeze cadouri cu 4 săptămâni înainte de sărbători, iar procentul este mai mare în rândul femeilor (53% vs 42% în rândul bărbaților).  Femeile se dovedesc a fi mai atente la organizarea și planificarea cumpărării cadourilor pentru sărbători.

Cele mai populare cadouri ce vor fi oferite la sărbătorile de anul acesta  sunt  produsele cosmetice și îmbrăcămintea/ încălțămintea (fiecare cu un procent de 47%), urmate de produse pentru casă – decorațiuni, seturi cadou (36%), cărți (33%), bani (19%), bijuterii (18%) și băuturi alcoolice (18%).

Și pentru că sărbătorile înseamnă a dărui și celor fără posibilități, 51% dintre românii din mediul urban afirmă că fac gesturi caritabile, donând pachete din gospodăria proprie (26%), sau alocând un budget pentru astfel de acțiuni. 70 de lei este suma medie pe care aceștia o alocă pentru astfel de gesturi caritabile.

Atunci când vine vorba despre tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, 83% dintre românii din mediul urban își împodobesc bradul, 75% gătesc preparate tradiționale (cozonaci, turtă dulce, piftie, preparate din porc etc), iar 41% colindă. 32% afirmă că merg la biserică cu ocazia sărbătorilor, 25% merg cu sorcova, 23% cu plugușorul, iar 7% nu respectă niciuna dintre tradițiile de sărbători.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiul cantitativ, desfășurat în perioada 24 – 29 noiembrie a cuprins 510 interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.34%, la un nivel de încredere de 95%.

Informatiile calitative au fost extrase din comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani si a fost desfasurat in perioada 29 noiembrie – 4 decembrie.

În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu “World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății.

Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.

Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele studiului arată că deși 94% știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul “rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an. 

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/ a rănilor însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%). De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice/ antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că “deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieții vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Crește astfel riscul de infecții ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”. Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”

Organizatorii campaniei de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene/antibiotice: Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală.

——————————————————–

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: [email protected]

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Despre noi

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din

domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de

informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website

www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în

mass media (prin parteneri și colaboratori).

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: [email protected]

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Când vorbim despre principalele aspecte care îi determină pe consumatori să aleagă un produs de la raft, 39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului iar 7% aleg în funcție de renumele brandului, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritiva la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat ca de multe ori, consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări.  Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.

Conștientizăm, acționăm, stopăm! 18-24 noiembrie 2021

Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală – desfășoară o campanie de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene în săptămâna 18-24 noiembrie, perioadă în care Organizația Mondială a Sănătății marchează “World Antimicrobial Awareness Week”.

Campania conține informări online și în presa națională, adresându-se publicului larg, specialiștilor din domeniul sănătății, factorilor de decizie politică și actorilor din industria farmaceutică și alimentară sau din sistemul agricol-veterinar.

“Se estimează că la nivel global mor anual 700.000 de persoane din cauza rezistenței la antimicrobiene, iar România este printre primele țări din lume cu consum ridicat de antimicrobiene/antibiotice, consum ce favorizează dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. 

Acest lucru este îngrijorător pentru că riscul de dezvoltare a infecțiilor ce nu vor mai putea fi tratate e foarte mare, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. 

Ne alăturăm acestei campanii de importanță globală, pentru că la Rețeaua de Solidaritate abordăm teme de interes public, teme care ne privesc pe toți și pentru care e nevoie să ne unim vocile și competențele. Este parte din spiritul proiectului nostru și e un real exercițiu de colaborare, specialiștii din Rețea fiind cei ce au trasat liniile acestei campanii” a declarat Gabriela Mirescu, fondatoarea Rețelei de Solidaritate.

Profesioniștii din Rețea au pregătit o serie de articole informative, un chestionar tematic ce va fi lansat public pe paginile Rețelei de Solidaritate, mai multe materiale foto-video explicative, rubrica video “Minutul de Sănătate” în care profesioniști din Rețea răspund într-un minut și pe înțelesul tuturor la întrebări privind rezistența la antimicrobiene.

Ca și în alte proiecte lansate de Rețeaua de Solidaritate, profesioniștii vor interveni cu informații și în presa națională. Trei dezbateri LIVE cu specialiști vor avea loc pe paginile Rețelei de Solidaritate și ale partenerilor de campanie, sub genericul “Dialog cu Diaspora”.

Rezistența la antimicrobiene (medicamente din care fac parte și antibioticele) apare atunci când bacteriile, ciupercile, virusurile, și paraziții nu mai sunt afectați de acțiunea medicamentelor, astfel încât infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat. Rezistența are un impact direct asupra sănătății umane și animale, precum și a sistemelor publice de sănătate. Chiar și economiile naționale sunt afectate deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității.

Din ce în ce mai multe boli comune, inclusiv infecții ale tractului respirator, infecții cu transmitere sexuală și infecții ale tractului urinar sunt netratabile; procedurile medicale care salvează vieți devin mult mai riscante, iar sistemele noastre alimentare sunt din ce în ce mai precare. Organizația Națiunilor Unite (ONU) preconizează că până în 2050 s-ar putea ajunge la 10 milioane de morți din această cauză, dacă nu se iau măsuri concrete și urgente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că „fără acțiuni armonizate și imediate la scară globală, lumea se îndreaptă spre o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea ucide din nou”. OMS a propus un „Plan global de acțiune privind rezistența antimicrobiană”, cu 5 (cinci) obiective strategice printre care și îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene.

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în mass media (prin parteneri și colaboratori).

Prezentul este marcat de incertitudini și necunoscute, iar această perioadă este plină de provocări și schimbări pe toate planurile. Drept urmare, 46% dintre românii din mediul urban declară că simt că nu mai au control asupra lucrurilor din jur, o arată cel mai recent studiu cantitativ iSense Solutions, dublat și de un studiu calitativ în profunzime asupra trăirilor românilor din această perioadă.

Când vorbim despre efectele pandemiei la 1 an și jumătate de la începutul acesteia, observăm că impactul psihologic este unul extrem de puternic și a schimbat radical percepțiile de dinainte. Întrebați ce simt în prezent, 61% dintre românii din mediul urban declară că vor să evadeze din prezent. Pandemia generează frustrare și anxietate, iar sentimentul de suprasaturare a atins cote foarte mari. Oamenii susțin că simt furie și neputință, neîncredere, anxietate legată de educația și viitorul copiilor, epuizare psihică manifestată prin neliniște, atât în ceea ce privește viața personală, cât și cea profesională.

În aceleași timp, este extrem de prezentă nevoia de relaxare, 82% dintre românii din mediul urban declarând că au nevoie de relaxare, parinții resimțind și mai mult acest lucru (90%). De asemenea, nevoia de a se distra mai mult este prezentă la 54% dintre românii din mediul urban, semnificativ mai mult în rândul tinerilor, a bărbaților (59%) și a persoanelor cu copii (61%).

Totodată, la nivel relațional, putem observa o accentuare a sentimentului de singurătate în prezent. 63% dintre românii din mediul urban spun că nu mai sunt la fel de conectați cu familia și prietenii la fel ca în trecut și 41% se simt mai singuri. Persoanele care nu sunt într-o relație, se simt într-o măsură semnificativ mai mare mai singure în timpul pandemiei (61%). Gândindu-se la viitor, 37% consideră că vor rămâne în continuare mai deconectați de familie și prieteni și 24% se vor simți în continuare singuri.

Chiar dacă traversăm o perioadă dificilă, cu o încărcătură emoțională puternică și care ne impactează la nivel psihologic, un efect interesant pe termen lung, este creșterea încrederii în propriile puteri. Astfel, 74% dintre românii din mediul urban estimează că, datorită greutăților prin care trec în prezent, pe viitor vor avea mai multă încredere în propria persoană.

Un efect pozitiv al acestei perioade este creșterea interesului pentru creativitate și practicarea hobby-urilor, cei mai mulți simțind că astfel au parte de momente de relaxare și de conectare cu ei înșiși, fie că vorbim despre regăsirea spațiului personal sau micile plăceri cum ar fi ascultatul de muzică, pictură sau orice alte activități care dau sentimentul de evadare din rutină.

De asemenea un alt mod de reconectare cu sinele și relaxare este reprezentat de proiectele de tip “do it yourself”, în care oamenii și-au descoperit sau redescoperit pasiuni cum ar fi grădinăritul, bricolajul sau îngrijrea mașinii.

Totodată, 55% dintre românii din mediul urban își doresc să se plimbe și mai mult în mijlocul naturii și 58% vor să călătorească mai mult.

Pandemia a avut efecte benefice în ceea ce privește empatia românilor, 7 din 10 românii din mediul urban afirmând că sunt mai dispuși să ofere ajutor și că se așteaptă ca pe viitor să aibă mai multă întelegere pentru ceilalți.

Datele au fost prezentate în exclusivitate în cadrul evenimentului Back to the Future din data de 30 septembrie 2021, în care specialiștii iSense Solutions au analizat teme precum: contextul macroeconomic actual și impactul asupra consumatorilor, psihologia consumatorului în timpul pandemiei, schimbările în ceea ce privește comportamentul de consum și unde au lansat 6 predicții despre cum se va schimba marketing-ul în viitor.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de varsta 18 – 65 de ani din mediul mediul urban. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna septembrie 2021.

In ultimul an, multe companii au fost nevoite sa se reinventeze pentru a tine pasul cu schimbarile din societate. Contextul pandemiei a influentat atat modul in care lucram, dar si locul din care lucram.

Pe 29 septembrie, Employer Branding Conference 2021 vine in mijlocul comunitatii de HR cu o editie gandita special sa ofere solutii pentru marile provocari din HR si Employer Branding, cu care companiile se confrunta in al doilea an de pandemie.

Alaturi de reputati specialisti, conferinta ofera know-how valoros si util in crearea unor programe atractive si eficiente de recrutare si retentie, aduce in prim plan noi strategii de succes in employer branding, precum si bune practici pentru vremurile actuale.

Printre vorbitorii acestei editii se numara: Mihaela Ionita (Director National de Resurse Umane, Lidl Romania), Monica Zdrancota (Human Resources Director, McDonald’s Romania), Georgiana Alecu (Learning & Development Manager, Lidl Romania), Judith Kis (Human Resources Director & Logistic Director, Groupama Asigurari Romania), Delia Rotaru (VP People & Organisation, eMAG), Sorin Banulescu (People Director, Heineken Romania), Nicoleta Deliu (Head of Communication, BCR), Gabriela Neamtu (Head of Corporate Center & HR, MOL Romania), Lia Apostol (Head of Marketing & Communications, Romania, Cognizant Softvision), Dana Dobrescu (Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez Romania), Cristina Ulesan (Human Resources Director, Brico Depot Romania), Andreea Baciu (Chief Culture Officer, UiPath), Georgiana Miron (Marketing, Communication & Client Service Director, Groupama Asigurari Romania), Mara Folcic (Consumer Experience Insights – Qualitative Researcher, iSense Solutions), Oana Munteanu (Director People & Organisation, PwC Romania), Corina Anghel (People Lead AVON Romania, Moldova & BAM), Nansi Lungu (Consumer’s Behavior Coordinator, Bitdefender), Bogdan Badea (CEO eJobs Group), Anca Catarambol (Chief Talent Officer, Publicis Groupe Romania)

STUDIU IN EXCLUSIVITATE

Pandemia a impus schimbarea structurilor cu care eram obisnuiti si a transformat experienta colectiva de ,,la locul de munca” in experiente individuale ,,WFH”. Integrarea noii realitati profesionale a schimbat perceptiile si asteptarile angajatilor despre experienta in campul de munca. Ce impact au avut aceste schimbari de context si in ce masura dimensiunea HR poate fi privita prin prisma Human Experience aflam intr-un studiu exclusiv realizat de iSense Solutions, special pentru Employer Branding Conference 2021.

Employer Branding Conference revine anul acesta cu o editie hibrid, cu participanti in sala si cu audienta online deopotriva. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe www.employerbrandingconference.ro.

Unu din doi români din mediul urban intenționează să folosească servicii de tipul  “Buy Now and Pay Later” – Cumperi acum, plătești mai târziu”, arată un studiu iSense Solutions, realizat la comanda companiei fintech Revo Technologies ce operează brandul Mokka, cea mai rapidă soluție de creditare din România. Astfel, 55% dintre respondenți afirmă că intenționează să cumpere produse pe care să le achite ulterior în rate în următorul an.

Aproape jumătate dintre respondenți (46%) cunosc serviciul „Cumperi acum, plătești mai târziu”,  care oferă clienților posibilitatea de a face achiziții instantaneu în magazine online și offline și de a plăti pentru acestea în rate lunare în timp.

Mokka, primul serviciu „Cumperi acum, plătești mai târziu”, disponibil la comercianți precum Noriel, Mobexpert, CCC și alții, a fost introdus în România de compania fintech Revo Technologies la începutul acestui an. Revo Techologies, care operează și în Polonia și Rusia, intenționează să se extindă în Europa Centrală în următoarele 18-24 de luni, iar în prezent se mândrește cu peste 7.000 de magazine partenere din regiune și cu peste 8 milioane de utilizatori înregistrați.

„Suntem încântați că România s-a aliniat la trendul global „Cumperi acum, plătești mai târziu” (Buy Now Pay Later), care devine din ce în ce mai popular pe zi ce trece, atât în rândurile comercianților de top, cât și al cumpărătorilor mai tineri. Mokka oferă cumpărătorilor o modalitate flexibilă și transparentă de a plăti pentru achiziții, o alternativă superioară produselor bancare tradiționale în ceea ce privește ușurința și comoditatea “, a declarat Irene Shvakman, fondatorul Revo Technologies.

Totodată, pentru majoritatea românilor din mediul urban, timpul în care este acordat un credit este de cea mai mare importanță: 45% consideră foarte importantă viteza de acordare a creditului.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna august 2021, pe un eșantion de 500 de respondenți cu vârsta între 18 și 65 de ani, din mediul urban, grad de eroare +/-4,38%, la un nivel de încredere de 95% .

CE ESTE BNPL

BNPL este un serviciu nou, oferit de companiile fintech la nivel global, care este disponibil în magazinele online și offline și permite oricărui cumpărător să se înregistreze în câteva secunde și să poată plăti achizițiile ulterior în rate convenabile. Cu dobânzi subvenționate de comercianți, BNPL este oferit în condiții foarte atractive pentru consumatori, cu condiții de plată și prețuri clare și transparente. Datorită acceptării puternice a consumatorilor, adăugarea BNPL în magazine aduce rezultate pozitive pentru comercianți prin creșterea traficului către magazine și creșterea conversiei.

În contextul pandemiei de COVID-19, deși ne aflăm la începutul valului 4, cel mai recent studiu iSense Solutions arată că 79% dintre parinti își doresc ca activitatea școlară să se desfășoare fizic, iar copiii să meargă la școală. Aceștia sunt de părere că celor mici le lipsește interacțiunea cu colegii și profesorii, socializarea, precum și activitățile fizice în grup.

Când vorbim despre învățământul mixt (o săptămâna online și o săptămâna la școală), acesta nu pare să satisfacă așteptările părinților. Aceștia consideră că elevii nu pot asimila informațiile la fel de bine că în cazul școlii în format fizic. 6 din 10 părinti sunt de părere că educația hibrid va avea un impact negativ asupra actului educational. Totodată, nu toți copiii beneficiază de echipamentele necesare desfăsurării orelor online, astfel că accesul la educație devine mai dificil.

Peste jumătate dintre părinții din mediul urban (57%) consideră că, în fiecare clasă, ar trebui să existe soluții dezinfectante. De asemenea, jumătate (50%) dintre aceștia consideră că sălile speciale (ex. sala de sport, laboratoarele etc.) ar trebui să fie dezinfectate după fiecare oră de curs.

Dacă vorbim despre alte măsuri de siguranță pe durata participării fizice la orele de curs, 39% dintre părinții din mediul urban, utilizatori de internet, consideră că atât elevii cât și profesorii ar trebui să poarte măști, 41% sunt de părere că după fiecare oră elevii și profesorii ar trebui să își dezinfecteze mâinile, iar 32% consideră că la intrarea în unitățile de învățământ ar trebui să existe covoare dezinfectante. În același timp, aceștia consideră că ar fi necesare mai multe campanii de informare, precum și testarea gratuită a copiilor în cazul apariției unor cazuri în școală.

Datele din cercetarea calitativă în comunitatea iSense arată că parinții din mediul urban, utilizatori de internet, au liste cu rechizitele necesare și de asemenea se consultă cu profesorii despre lucrurile care trebuiesc cumpărate. Ca locuri preferate pentru achizitie sunt menționate Jumbo (rechizite), Pepco (îmbracaminte/încalțăminte), hypermarketurile/supermarketurile (Carrefour, Auchan, Cora), librăriile de cartier (pentru prețurile mai mici).

În ceea ce privește îngrijirea copiilor după ce aceștia se întorc de la școală, aproximativ o treime (31%) dintre parinți spun că vor lăsa copilul în grijă bunicilor sau a unei bone, în timp ce 1 din 3 îsi vor schimba programul de lucru pentru a putea sta cu cei mici. Doar 2 din 10 părinți din mediul urban își vor lasa copiii la afterschool iar 15% se gândesc să renunțe la job pentru îngrijirea copiilor.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna septembrie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii septembrie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

Românii din mediul urban sunt consumatori de mezeluri și citesc în general etichetele produselor înainte de achiziționare, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Astfel că, mezelurile reprezintă o alegere gustoasă, sățioasă și rapidă pentru 51% dintre aceștia.

Consumate în anumite ocazii, evenimente festive și diferite momente ale zilei, mezelurile fac parte din meniul românilor din mediul urban utilizatori de internet, 7 din 10 consumând cel puțin o dată pe săptămână.

Când vorbim despre ocazii de consum, mezelurile sunt alese pentru o gustare rapidă (de către 51% dintre consumatori) sau la micul dejun (50%). De asemenea, mezelurile sunt consumate cu ocazia deplasărilor în afara localității (31%), dar și ca momente de răsfăț/ când le este poftă (30 %), sau când au musafiri (18 %), încercând să îi impresioneze prin diferite platouri, grătare care includ cârnăciori și o gamă largă de specialități din carne.

În peste 85% din gospodăriile cu copii, consumatorii declară că preparatele din carne și mezelurile sunt consumate inclusiv de către copii, aceștia consumând mezeluri, în medie, de 3 ori pe săptămână. Jumătate dintre părinți obișnuiesc să cumpere mezeluri și preparate din carne dedicate copiilor (52%), în timp ce cealaltă jumătate cumpără mezeluri clasice (48%).

Când vorbim despre suma alocată achiziționării de mezeluri și produse pe bază de carne, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet obișnuiesc să cheltuiască într-o săptămână mai puțin de 50 de lei, pe când 30% dintre aceștia, alocă un buget mai ridicat, cuprins între 51-70 de lei pe săptămână pentru produsele pe bază de carne, iar restul alocă peste 70 lei pentru cumpărarea mezelurilor.

În ceea ce privește locul de unde achiziționează produsele, consumatorii preferă hipermarketurile/ supermarketurile: Lidl (60%), Kaufland (56%), Carrefour (35%), Profi (23%), Auchan (22%), Penny (22%), urmate de magazinele mici de cartier (18%) și piața agroalimentară (12%). Pentru București, Mega Image reprezintă unul dintre principalele locuri de achiziție a preparatelor din carne și mezeluri, pentru 4 din 10 consumatori.

În ciuda procentului mai redus al celor ce optează să cumpere carne și mezeluri direct de la producătorii locali (2 din 10), aceștia au fost asociați cu o calitate mai ridicată, cantitate mai mare de carne, mai puțini aditivi și un gust mai bogat.

Printre principalele criterii de achiziție ale mezelurilor se regăsesc: gustul (important pentru 32% dintre consumatori), urmat de ingredientele naturale ale produselor (criteriu important pentru 31% dintre aceștia), originea (dacă produsul este românesc- 13%) și prețul (10%).

Când vorbim despre preferințe legate de tipul produsului și felul în care sunt ambalate, 58% preferă mezelurile ambalate feliat (tip preferat și mai mult de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani: 70%). Produsele ambalate baton sunt preferate de 55% dintre românii din mediul urban, în timp de 44% cumpără mezeluri vrac feliat. 2 din 10 consumatori de mezeluri din mediul urban obișnuiesc să cumpere vrac baton.

Înainte de achiziționarea mezelurilor sau preparatelor din carne, 48% dintre consumatori declară că citesc întotdeauna eticheta produsului, căutând informații despre aditivi sau coloranți, despre conținutul de carne, care este dorit să fie de preferat peste 95% și specificații de tip bio/ eco.

Comunicarea producătorilor de mezeluri a conținutului ridicat de carne, precum și a etichetelor curate reprezintă unul dintre factorii ce pot explica procentul mare al consumatorilor din mediul urban ce declară că citesc eticheta mezelurilor aproape întotdeauna. Totodată, frecvența ridicată de consum a mezelurilor, în rândul copiilor generează o atitudine mai precaută a părinților în a face alegeri mai sănătoase, declară Laura Roșca- Quantitative Research Director iSense Solutions.

În ceea ce privește sortimentul preferat, salamul crud uscat (44%) ocupă prima poziție, la o diferență mare fața de alte sortimente, cum ar fi: mușchiul file (13%), șunca (8%), salamul fiert (ex: de vară, salam Victoria– 8%), urmate de pastramă, parizer sau prosciutto cu un procent de 4% fiecare.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii iulie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

În contextul pandemiei, utilizarea produselor cosmetice și de îngrijire personală a suferit modificări pentru jumătate dintre românii din mediul urban. 28% dintre respondenti au ales să folosească mai puține produse cosmetice de când a început pandemia (în special tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani (45%)). De asemenea,  12% dintre românii din mediul urban declară că au o altă rutină de când a început pandemia, iar 6% au renunțat de tot să mai folosească produse cosmetice.

Utilizarea produselor cosmetice de îngrijire capătă semnificații diferite în funcție de scopul cu care sunt folosite, dar și de implicarea utilizatorilor în universul cosmeticelor și al îngrijirii tenului.

Astfel, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet declară că urmează o rutină strictă de înfrumusețare (în special femeile – 73% vs. 24% bărbați).

Când vorbim despre categoriile de utilizatori ai produselor cosmetice, în cadrul  Comunității Online de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, au fost identificate 2 segmente de utilizatori ale produselor cosmetice: primul segment, cei care urmează rutine de îngrijire, cu efecte vizibile în timp și care obișnuiesc să aibă rutine simple. Al doilea segment, poziționat ca expert, se raportează la cosmetice cu precădere din perspectiva produselor dermato-cosmetice. Acești utilizatori de regulă se confruntă cu probleme dermatologice specifice (acnee, rosacea, hiperpigmentare etc.) și din nevoia de control a problemelor tenului, devin treptat experți prin cunoștințele dobândite în timp, prin testarea diferitelor produse, substanțe active și combinații între ingrediente “pe propria piele”. Pentru aceștia, rutina de îngrijire a tenului este mai degrabă construită în timp, prin multiple încercări.

Atunci când aleg produsele cosmetice pe care să le folosească, românii din mediul urban țin cont de o serie de criterii cum ar fi: beneficiile (68%) și ingredientele produsului (36%), renumele mărcii (32%) – semnificativ mai mult în cazul bărbaților 40% –, review-urile online (17%), recomandarea medicului (16%), recomandarea prietenilor/ rudelor (14%) și recomandarea specialistului din magazin (9%).

Femeile, mai mult decât bărbații, sunt atente la review-urile online (22% vs. 11% bărbați), la beneficiile produsului (75% vs. 60% bărbați) și la ingredientele produsului (42% vs. 30% bărbați).

Recomandările medicului sunt mai degrabă luate în considerare de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (25% vs. 16% total), dar și de persoanele mature (30-45 ani – 20% vs. 16% total).

Din punct de vedere obiceiuri de achiziție a produselor cosmetice și îngrijire, 38% dintre românii din mediul urban declară că le cumpără în general o dată pe lună și un procent similar de 34% le cumpără cel puțin o dată la 2 – 3 săptămâni.

Locul de achiziție în general diferă în funcție de gen si de vârstă, dar cele mai des menționate sunt hipermarketurile/ supermarketurile (72%), magazinele online (33%), magazinele fizice specializate (29%), de la consultanții de beauty – cum ar fi Avon, Oriflame etc. – (21%), din farmacii (20%) și direct din magazinele producătorilor (7%).

Femeile mai mult decât bărbații preferă magazinele online (41% vs. 25%),  consultanții de beauty (32% vs. 9%) si farmaciile (27% vs. 12%). Tinerii (18-29 ani) cumpără mai mult decât ceilalți din magazinele fizice specializate (47% vs. 29% total ) și din magazinele online (48% vs. 33% total). Persoanele mature (46-55 ani), mai mult decât restul preferă hipermarketul/ supermarketul (77% vs. 72% total).

Atunci când vine vorba să aleagă marca de produse cosmetice și îngrijire, 49% se declară fideli unui anumit brand, în timp ce 51% își doresc să experimenteze și nu se limitează la o singură marcă. Etichetele produselor cosmetice sunt verificate întotdeauna de 47% dintre românii din mediul urban, în timp ce 40% le verifică doar la prima cumpărare si 5% nu citesc niciodată eticheta.

3 din 10 români declară că folosesc cremele de sezon, cum ar fi cele care conțin SPF, doar în vacanță sau atunci când simt nevoie și 22% le folosesc în fiecare zi.

„A avea un ritual de îngrijire corespunzător reprezintă un trend în rândul utilizatorilor de cosmetice, în special în cazul femeilor. Această nevoie este completată și de încercarea de a găsi și a folosi produse cât mai puțin procesate, care să conțină cât mai puține ingrediente (de preferat doar substanța activă), să fie naturale, dar și produse care să răspundă mai multor nevoi și cu rezultate de impact. Și chiar dacă în acest moment produsele cosmetice și de îngrijire de sezon nu sunt văzute ca fiind un ”must-have” și în sezoanele mai reci, informarea utilizatorilor despre acest subiect este în creștere,  fiind un subiect discutat și întâlnit frecvent pe rețelele sociale”,  declară Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunii iunie 2021, în Comunitatea Online  de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.