În cadrul evenimentului PR & Communication Summit 2023, agenția de cercetare de piața, iSense Solutions a lansat CEOs Power Report, un material complet care analizează percepția românilor din mediul urban față de felul în care liderii companiilor comunică în mediul online și care este imaginea acestora.

Cercetarea s-a axat pe analiza calitativă și cantitativă a modului în care liderii comunică, care sunt cele mai eficiente și potrivite canale de comunicare pentru mesajele transmise și, totodată, ce tipuri de mesaje așteaptă românii din mediul urban din partea CEOs. Cercetarea arată că 5 din 10 români din mediul urban au urmărit în ultimele 12 luni informații despre CEOs, iar 69% au auzit sau au văzut informații despre companii.

Când vorbim despre canalele de comunicare unde românii declară că i-au văzut/auzit pe CEOs, pe primul loc se situează internetul (92%), pe locul doi TV-ul (77%), iar pe locul al treilea declară că au auzit de la prieteni sau cunoștințe (61%).

Dintre cei care urmăresc CEOs online, 83% declară că au văzut articole online despre liderii companiilor, 77% au găsit informații pe website-urile companiilor și 76% s-au informat despre ei de pe site-urile de știri.

În ceea ce privește conținutul comunicat de CEOs, 86% dintre români au văzut/auzit opinii ale liderilor despre industrie, în timp ce 87% se așteptau ca aceștia să comunice astfel de conținut, 84% au văzut/auzit informații despre companie vs. 90% se așteptau să vadă acest tip de conținut din partea liderilor, 79% au văzut/auzit opiniile CEOs despre evenimentele actuale și impactul acestora în industrie vs. 72% care așteptau ca liderii să publice astfel de opinii.

Diferențe notabile între ce au comunicat CEOs și ce se asteaptă ca ei să comunice mai mult sunt pe: conținutul despre dezvoltarea personală și profesională, 75% au văzut aceste informații, în timp ce 88% se așteaptă ca liderii să posteze materiale pe acest topic. Totodată, sfaturile despre carieră pentru generațiile tinere sunt apreciate, 74% au văzut/auzit aceste informații, în timp ce 88% se așteaptă la sfaturi din partea CEOs. De asemenea temele motivaționale sunt relevante pentru audiență, 71% dintre români au văzut/auzit aceste informații iar 88% se așteaptă să găsească conținut motivațional pe canalele de comunicare ale CEOs.

Cele mai populare canale online în rândul românilor care urmaresc liderii din diferite industrii sunt: Facebook (80%), Youtube (67%), forumurile online (56%), Instagram (48%), Linkedin (45%) si Tik Tok (34%).

În ce privește asteptările pe care le au românii din mediul urban despre tipurile de informații potrivite pentru canalele de comunicare, aceștia consideră că pe Facebook pot afla informații despre viața personală sau perspectiva CEO despre un anumit subiect, pe Youtube conținut de promovare atât despre companii cât și despre liderii acestora, pe Instagram conținut inspirațional, iar Linkedin-ul ramâne canalul preferat pentru informații de business, leadership și HR.

Românii sunt curioși, așteaptă anumite comunicări și informări, atât din partea CEOs, cât și a companiilor. Tocmai de aceea departamentele de comunicare din cadrul companiilor ar trebui să aibă o strategie bine conturată pe acest segment, să fie la curent cu așteptările urmăritorilor și să le furnizeze conținut valoros pentru o imagine favorabilă și susținere din partea urmăritorilor.

Datele prezentate fac parte din studiul CEOs Report lansat în cadrul evenimentului PR & Communication Summit. Cercetarea cantitativă este reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, datele au fost culese în luna martie 2023 pe un eșantion de 1003 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.  Cercetarea calitativă a fost realizată în cadrul unor focus grupuri și interviuri în profunzime în perioada februarie-martie 2023.

Un studiu cantitativ realizat în luna martie 2023 de către iSense Solutions pentru Sofiaman, un brand românesc de haine pentru casă și somn cu tradiție, arată că 65% dintre români poartă acasă haine de stradă învechite, pe care nu le mai folosesc în public, sau haine decolorate, pătate și cu mici defecte.

Sofiaman și-a propus să afle ce importanță acordă românii hainelor pe care le poartă prin casă sau celor în care dormși totodată, să scoată în evidență noile obiceiuri sau tendințele comportamentale ale consumatorilor, inclusiv în contextul post-pandemic.

Întrebați ce haine poartă cu precădere prin casă,

• 65% dintre români optează acasă pentru haine vechi, de stradă, pe care nu le mai poartă în public
• 47% dintre participanții la studiu poartă haine cu mici defecte, rupte, decolorate sau pătate
• 44% preferă să poarte haine de sport
• 35% dintre cei intervievați au declarat că poartă pijamale, cu precădere Gen-Z și milenialii, adică tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.

Referitor la tipurile de articole vestimentare achiziționate cel mai des de români, cu frecvență de câteva ori pe an,

• 70% dintre respondenți au afirmat că își cumpără cel mai des haine pentru sport și timpul liber
• 38% haine pentru birou
• 18% cumpără cu aceeași frecvență haine pentru evenimente.

Când vine vorba de somn:

• 73% dintre români preferă să doarmă în pijamale, cu precădere femeile
• 18% aleg să doarmă în lenjerie intimă, mai ales barbații, dar și tinerii, comparativ cu celelalte segmente de vârstă
• 36% dintre Gen-Z și mileniali până în 29 de ani preferă să doarmă în haine de casă
• 3% dintre români declară că dorm dezbrăcați.

Întrebați când și-au cumpărat ultima dată pijamale, 33% dintre respondenți au declarat că ultima achiziție de pijamale a fost făcută în urmă cu mai mult de un an.

În ce privește motivele pentru care nu achiziționează pijamale,

• Românii afirmă că nu consideră necesare hainele dedicate pentru somn
• Preferă să investească bugetul în alte categorii de haine
• Alții nu investesc în pijamale pentru că, oricum, “în casă nu-i vede nimeni.”

Pornind de la acest studiu, Sofiaman își dorește să inițieze un demers educativ cu privire la calitatea hainelor purtate dincolo de ușile “închise” ale caselor noastre.

Florin Cucu, Director General Sofiaman – „Prin acest studiu, am dorit să aflăm și să explorăm cum se raportează românii la hainele de casă și de somn. Această inițiativă are și un fundament educativ, întrucât alegerea fibrelor din care sunt confecționate hainele de casă sau de somn contribuie direct la abilitatea noastră de regenerare după stresul de peste zi. Această alegere joacă un rol determinant în calitatea odihnei sau a somnului, și are un impact nemijlocit asupra sănătății noastre, aspecte adesea neglijate de mulți dintre noi. Fie că vorbim de haine de casă sau de hainele de somn, acestea funcționează ca semnal pentru creier și ne pot ajuta să ne regăsim, să ne conectăm la sursă, să revenim la izvorul nostru de vitalitate, la liniștea de acasă și spațiul nostru intim.”

Pentru a înțelege și explora latura emoțională a consumatorilor, Sofiaman a recurs la date și aspecte calitative. Obiceiul de a dormi în pijamale se creează încă din copilărie, fiind parte dintr-un ritual care induce o stare de ”liniște”. În condițiile lucrului de acasă, românii și-au petrecut mai mult timp în pijamale, identificând nevoia de a cumpăra haine de casă mai diferite.

Analiza calitativă evidențiază faptul că pijamalele sunt asociate cu ”relaxare și confort”. Atunci când vor să aibă o zi fără griji și responsabilități, românii „nu ies din pijamale”; iar când sunt nevoiți să doarmă în hainele de zi se regăsesc „într-o stare de alertă”.

Pentru mai multe detalii despre datele studiului puteți accesa acasa.sofiaman.ro 

### 

Studiul cantitativ Omnibus a fost realizat de compania iSense Solutions la nivel național, în perioada 24-28 martie a acestui an, pe un eșantion de 1190 de persoane, format din femei și bărbați din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

În ce privește studiul calitativ, informațiile au fost obținute de Sofiaman cu ajutorul datelor furnizate de compania Strategis RBC. Studiul calitativ din Aprilie 2021 a fost realizat prin focus grupuri formate din femei și bărbați cu vârste cuprinse între 30-55 ani, din mediul urban.

Sofiaman este un brand românesc cu tradiție, cunoscut pentru calitatea hainelor de casă și de somn. Produsele Sofiaman sunt fabricate din fibre botanice precum cele de bumbac, in, bambus, eucalipt și fag (modalul), materiale naturale cu certificări internaționale, alese pentru proprietăți și atribute unice. Povestea Sofiaman a început cu o pijama simplă, din bumbac, produsă cu peste 25 de ani în urmă, într-un atelier de croitorie din satul Șoimănești, judetul Neamț. Sofiaman deține în prezent o rețea de 19 magazine la nivel național și are peste 300 de distribuitori locali, precum și o unitate proprie de producție. Pornind de la poziționarea de brand «Acasă merită ce e mai bun», confortul și odihna pe care fiecare persoană trebuie să le resimtă atunci când poartă haine de casă sau de somn stau la baza fiecărei colecții Sofiaman. De la modul în care sunt create, până la tehnica de croit și starea pe care o conferă atunci cand sunt purtate, produsele Sofiaman sunt concepute pentru a crește calitatea somnului și a momentelor petrecute acasă.

Pe 14 martie la hotel Ramanda North din București și-au dat întâlnire reprezentanții celor mai cunoscute festivaluri din Romania: UNTOLD, Electric Castle, Nostalgia Retro/Disco/Future, Beach, Please!, Open Air – Blues Festival, Brezoi, în cadrul evenimentului Music festivals – Innovative engagement opportunities by Festivibe organizat de agenția de cercetare de piață iSense Solutions.

Agenția de cercetare de piață iSense Solutions evaluează impactul activităților pe care brandurile le desfașoară în cadrul festivalurilor, utilizând un instrument de cercetare dedicat: iSense Festivibe. Acesta realizează profilul participanților, masoară întreaga experiență a acestora pe durata festivalului, care au fost cele mai memorabile activități, ce branduri au observant și care au fost cele mai interactive momente.

Raport complet conține date și informații privind gradul de satisfacție în rândul participanților la festivaluri, intenții de participare, sume alocate pentru astfel de evenimente, precum și asteptările acestora, atât din partea organizatorilor, cât și al brandurilor prezente.

Datele studiului arată că românii sunt mari consumatori de festivaluri, le cunosc și participă. Întrebați care sunt festivalurile din România pe care le cunosc, aceștia au menționat: UNTOLD (97%), Neversea (90%), Electric Castle (83%), SAGA Festival (52%), Summer Well (52%), Sunwaves (23%), Nostalgia Retro-Disco-Future (22%), Beach, Please! (12%), Open Air Blue Air Blues Festival (12%), Massif (10%).

“Comparativ cu anul trecut s-a dublat intenția de participare la festivaluri, iar asta ne confirmă faptul că românii apreciază festivalurile de muzică. Totodată există o memorabilitate foarte bună pe termen lung a activităților pe care le văd în cadrul festivalurilor, iar acest lucru trebuie să fie cheia pentru strategia companiilor sponsor la astfel de evenimente, declară Andrei Cânda, Managing Partener, iSense Solutions.

Majoritatea festivalurilor se desfășoară pe parcursul mai multor zile, iar participanții au posibilitatea să aleagă din mai multe tipuri de bilete, în funcție de preferințe sau line-up. 43% dintre români declară că vor cumpăra bilet de o zi, 38% abonament și 13% declară că vor merge pe bază de invitație.

În ceea ce privește bugetul pe care intenționează să îl aloce fiecărui festival în 2023, excluzând costul biletului, transportul și cazarea, românii afirmă că vor cheltui în medie 542 de lei, menționând o sumă maximă de 816 lei și o sumă minimă de 391 lei, în funcție de festival, bani pe care îi vor folosi pentru mâncare și băutură sau alte activităti în cadrul festivalului.

În cadrul panelului de discuție din cadrul evenimentului, reprezentanții celor mai mari festivaluri de muzică din România au discutat despre cum a evoluat industria de evenimente din România direct proporțional cu interesul românilor pentru astfel de manifestări și despre oportunitățile de business care sunt tot mai mari pentru companiile care aleg să se partenerieze cu organizatorii festivalurilor.

Am plecat de la o premisă simplă: calitatea nu e un act, e un obicei al organizației noastre. Încă de la prima ediție a evenimentelor pe care le organizăm am reușit să generăm un tipar, am combinat un standard de calitate în materie de organizare cu experiențe unice de festival. 
În ultimii ani ne-am asumat activ rolul de lideri în entertaiment, dar avem și un impact puternic în procesul de educare și inovare în această industrie.
Avem alături parteneri strategici, împreună cu care reușim să dezvoltăm aceste idei, concepte și proiecte noi. Ca organizație, ne poziționăm ca trend-setteri și continuăm procesul de expansiune la nivel național și internațional. Până la finalul anului 2024 vom lansa și alte proiecte unice în Universul UNTOLD, a declarat Flavia Gherman, Head of Partnerships, UNTOLD.

Participanții la festivaluri își doresc momente și experiențe memorabile pe durata evenimentelor, apreciază și participă la activările creative ale brandurilor, iar organizatorii au misiunea de a gândi o strategie de succes care să creeze notorietate.

“Cred cu tărie că festivalurile sunt din ce în ce mai importante în mixul de marketing al brandurilor. Pentru că festivalurile sunt de cele mai multe ori cel mai bun context în care oamenii (relaxați și cu bună dispoziție) să perceapă mesajele brandurilor”, declară Cristian China-Birta, Fondator și Asociat Kooperativa 2.0 și Director Marketing Festivalul Open Air – Blues Festival, Brezoi.

Așa cum reiese și din datele prezentate în studiul iSense Festivibe, românii și-au recăpătat energia și dorința de distracție și vor să aibă cât mai multe opțiuni, iar organizatorii vin în întampinarea dorințelor acestora: “Dupa 2 ani de pandemie și stat în casă, generația mea, mai mult ca oricând, are nevoie de divertisment de calitate, are nevoie de experiențe inedite, iar line-up-ul de festival de anul acesta este unul foarte solid, care vine în întampinarea acestei nevoi, foarte  clar vizibilă în piață. În ceea ce ne privește pe noi, am extins foarte mult festivalul de la prima ediție pe care am avut-o anul trecut, avem o investiție de 4 milioaane de euro și aducem artiști care nu au mai fost niciodata în România, cum ar fi: CENTRAL CEE, 6IX9INE, NLE CHOPPA, DABABY și mulți alții, pe care îi vom anunța în curând. Estimăm un trafic de circa 160 de mii de persoane la ediția aceasta a festivalului, care va avea loc timp de 4 zile, între 27-30 aprilie și credem că le vom oferi cea mai bună experiența posibilă. Lucrăm de zor pe ultima sută de metri pentru a face festivalul nu doar cel mai sigur festival, dar și cel mai fun și plin de activități cool pe placul tinerilor” a declarat Andrei Șelaru, CoFounder & Head of Marketing Beach, Please!.

Așadar, ne așteaptă o vară plină de festivaluri și distracție pentru toate vârstele și genurile muzicale, iar asta înseamnă o oportunitate de business de neratat pentru companii. Românii sunt atenți, evaluează și apreciază momentele și atracțiile din cadrul acestor evenimente.

Datele prezentate fac parte din studiul iSense Festivibe. Acesta implica o metodologie complexa pre-in-post, inainte, in timpul si dupa festival. Studiul pre festivaluri a fost realizat in luna februarie 2023 pe un eșantion de 2500 respondenti: 1500 de respondenți, reprezentativ online pentru mediul urban, populatie 18-65, +1000 participanți la festivaluri, marja maximă de eroare +/- 2.53%, la un nivel de încredere de 95%. Datele din timpul festivalului sunt culese calitativ, printr-o comunitate online si observatii etnografice, iar datele de dupa festival sunt culese prin interviuri face to face, la iesirea din festival, si online.

Initiative, Medic One și Path, unit-ul din cadrul Lowe Group, specializat în analiza și interpretarea datelor, alături de iSense Solutions, au realizat un nou studiu marca BOLD, un concept lansat de grupul de comunicare în 2018, în care au analizat cum își regândesc românii sănătatea, în fața unei crize economice.

Studiul dezvăluie informații valoroase despre modul în care românii resimt influența pe care contextul economic actual și schimbările care intervin o au asupra gestionării stării lor de sănătate. Rezultatele studiului vin în sprijinul companiilor și al brandurilor din industria farmaceutică, printr-o serie de concluzii care indică nevoile consumatorilor, precum și prin ce modalități ne putem asigura că o criză economică nu va deveni o criză de sănătate.

„Ne-am dorit să înțelegem dacă și cum schimbă actualul context comportamentul și atitudinea românilor când vine vorba de sănătatea lor. Datele ne arată și că ei au nevoie și așteaptă educare și susținere din partea companiilor din domeniul medical și farmaceutic. Iar în acest sens, ne putem sprijini partenerii, printr-o abordare care se concentrează pe analize amănunțite, ancorate în realitatea consumatorului, cu best practices în strategiile digitale precum și offline, și soluții personalizate de integrare a platformelor de vânzare pe site-urile brandurilor”, a spus Andreea Dinescu, Deputy Managing Director, Initiative România.

„Respondenții din acest studiu indică faptul că, în această perioadă, preferă și alte tipuri de sprijin din partea brandurilor, poate chiar mai valoroase pe termen lung. Românii au nevoie de educație și informare pe teme de sănătate, cu informații verificate, din surse sigure și de încredere – aici pot interveni, foarte relevant, companiile. Pe de altă parte, asistăm la o schimbare a mentalităților privind sănătatea: de la reactiv (orientat spre tratament) la proactiv (orientat spre prevenție); de la tranzacțional (contează doar prețurile și ofertele) la relațional (brandurile pot fi mai mult decât o sursă de produse / servicii). Toate aceste schimbări se constituie în oportunități noi de comunicare pentru brandurile din domeniul sănătății, care pot adresa nevoile și dorințele fără să-și erodeze marjele de preț dar dezvoltând, în același timp, o relație mai mult decât tranzacțională cu consumatorii”, a spus Oana Cociașu, Managing Partner, Medic One.

„În urma acestui studiu, cu ajutorul Path am descoperit multe insight-uri relevante. Aparținătorii, în special femeile, sunt categoria cu cel mai mare potențial de achiziții, dar și de susținere vocală pentru o cauză sau un brand. De asemenea, observăm o reorientare a românilor către considerarea sănătății ca stare de bine, și nu ca absență a bolii”,a spus Roxana Bleoaja, Head of Path, Lowe Group.

„Pentru a realiza acest studiu am adunat răspunsurile a 1.006 români, iar ținând cont de rezultatele acestuia, observăm că  presiunea financiară există, este resimțită de români și are impact asupra alegerilor care privesc gestionarea stării lor de sănătate”, a spus Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

Conform cercetării, jumătate dintre români au observat în ultimul an o deteriorare a situației financiare proprii, iar 4 din 10 estimează înrăutățirea acesteia în următoarele șase luni. 38% dintre respondenți alocă peste 11% din bugetul lunar pe produse și servicii medicale, iar comportamentul este mai pronunțat în rândul celor care suferă de o afecțiune cronică (47%) și aparținătorilor (54%).

Peste 70% dintre respondenți se declară afectați în mare și foarte mare măsură de creșterile de prețuri la medicamente și investigații sau consulturi medicale – cu precădere femeile și persoanele care au în grijă pacienți cronici. Cele mai întâlnite soluții adoptate pentru a se proteja de creșterile de preț sunt dictate de trio-ul „discount, strictul necesar, renunțare”.

4% dintre respondenți prioritizează cheltuielile cu medicamentele, iar 2% pe cele cu serviciile medicale la nivelul unei luni obișnuite. În ultimele 6 luni, 45% au primit rețete prea scumpe pentru bugetul lor, iar 47% dintre aceștia au recurs la un efort financiar pentru a urma rețeta întocmai. 17% dintre cronici și 11% dintre aparținători au renunțat sau amânat achiziția.

Studiul a înregistrat, de asemenea, o proporție considerabilă de persoane (aprox. 40%) care așteaptă măsuri de educare, susținere și solidaritate socială, prin acțiuni ale industriei medicale. De asemenea, asistăm la o schimbare a mentalității privind sănătatea – de la orientarea spre tratament la cea spre prevenție sau de la importanța prețurilor și ofertelor la brandurile care pot fi mai mult decât o sursă de produse sau servicii.

Studiul a fost realizat in luna decembrie 2022 la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 1.006 respondenți din mediul urban, utilizatori de internet (48% bărbați și 52% femei), cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din panelul iSense Solutions.

###

Despre Initiative

Initiative este una din cele mai mari reţele independente de media din lume, asigurând servicii specializate de planificare şi cumpărare de media, de strategie, consultanţă de media şi new media.

Initiative este membră a Interpublic Group of Companies şi este afiliată reţelei internaţionale Init iative Worldwide. În România, Initiative este membră a grupului de companii din care mai fac parte agenţiile MullenLowe, Golin și Medic One.

Pentru mai multe informații vă rugăm accesați: http://www.mediafactbook.ro, Facebook sau LinkedIn.

Despre Medic One

Medic One a fost înfiinţată în 1999 de Dr. Oana Cociaşu, Veronica Savanciuc şi alți parteneri, fiind prima agenţie full service specializată în marketing şi comunicare medicală din România. Medic One asigură servicii de consultanță, strategie, creaţie şi implementare de campanii integrate de comunicare medicală în offline şi online, atât pentru piața locală, cât și cea internațională. Campaniile și proiectele agenției sunt multipremiate național și internațional, la festivaluri precum EMEA Sabre Awards, EFFIE, IAB Mixx Awards, ADC*Ro, PR Awards și Cristal Festival. Medic One este membră a grupului de comunicare Lowe Group din care mai fac parte Initiative, Mullen și Golin. Pentru mai multe informații, vizitați www.medicone.ro

Despre Path

Path este unit-ul din Lowe Group specializat în analiza și interpretarea datelor, creat ca răspuns la nevoia business-urilor de a se adapta rapid la viteza cu care consumatorul își schimbă comportamentul.
Path integrează o suită amplă de instrumente și surse de date locale și internaționale, disponibile în rețeua agențiilor din grup, care adresează toate disciplinele comunicării.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Ce rezoluții au românii pentru 2023?

Începutul anului reprezintă o perioadă ideală pentru a ne concentra mai mult pe sfera personală și pentru a crea o listă de rezoluții. Mai mulți români au simțit nevoia ca în 2023 să își seteze rezoluții. Astfel, 54% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet, afirmă că au o listă de rezoluții pentru anul 2023, comparativ cu anul trecut când 48% dintre aceștia aveau una. În ceea ce privește îndeplinirea rezoluțiilor din 2022, 39% dintre romani au realizat mai mult de jumatate dintre ele si doar 6% le-au bifat pe toate, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul celor mai importante rezoluții din listele românilor sunt: să aibă mai multă grijă de propria persoană (63%), să se bucure mai mult de viață (62%), să facă economii (58%), să petreacă mai mult timp cu familia (55%), să mănânce sănătos (55%), să facă mai mult sport (53%) și să călătorească mai mult (52%).

Comparativ cu bărbații, femeile își doresc să citească mai mult (54% vs 40%), să aibă mai multă grijă de ele (70% vs. 55%) și să facă voluntariat (25% vs 11%).  De asemenea, persoanele din segmentul de vârstă 46-65 ani acordă o importanță semnificativ mai mare mâncatului sănătos (68% vs. 272 total eșantion) și grijii față de sine (77% vs. 272 total eșantion), în timp ce pentru persoanele de 18-29 de ani rezoluția care cântărește mai mult este învățarea de lucruri noi (64% vs. 272 total esantion).

Rezoluțiile care cântăresc cel mai puțin în lista românilor au legătura cu: reducerea consumului de alcool (9%),  începerea unui business propriu (8%) și realizarea activităților de voluntariat (10%).

Mai credem în superstiții?

Când vine vorba de superstiții, românii le-au respectat pe următoarele în trecerea dintre ani: ținutul banilor în buzunar la trecerea dintre ani (48%), mâncatul peștelui (43%), purtatul culorii roșu (35%), evitarea cheltuielilor în prima zi a anului (22%), mâncatul a 12 boabe de struguri (22%), îmbrăcarea unui articol vestimentar nou (20%) și evitarea împrumutării banilor (18%).

Totuși, 3 din 10 români afirmă că nu cred în superstiții, iar bărbații tind să fie mai sceptici cu privire la acest subiect în comparație cu femeile (33% vs. 23%).

33% dintre romani vor să își schimbe locul de muncă

În 2023, planurile pe care românii le au constau în reamenajarea locuinței (61%), schimbarea locului de muncă (33%), obținerea unei asigurări de viață atât pentru ei înșiși (31%), cât și pentru familie (31%), achiziționarea unei mașini (27%), achiziționarea unei locuințe (22%) și mutarea din țară (14%). Profilul celor care plănuiesc să se mute din țară este format atât din bărbați, cât și din femei, semnificativ mai mulți făcând parte din sectorul de varsta 18-45 (33%). Când vine vorba de mărimea gospodăriei, 33% din eșantionul total (509 persoane) locuiesc singuri. 3 din 10 persoane care au acest plan sunt muncitori necalificați, iar statusul marital indica că sunt mai degrabă singuri (22%) decât într-o relație (11%).

2 din 10 români din mediul urban, utilizatori de internet intenționează să își achiziționeze o locuință. Dintre aceștia, 38% intenționează să își cumpere locuința cu ajutorul unui credit.

În ceea ce privește achiziționarea unei mașini, 27% dintre români plănuiesc să își achiziționeze una, metoda preferată de plata fiind cash (35%), urmată de credit (34%).

Persoanele din segmentul de vârstă 30-45 de ani plănuiesc semnificativ mai mult să își achiziționeze o locuință (30%) sau o mașină (35%) față de cei din celelalte segmente.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 509 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 4.2%, la un nivel de încredere de 95%, in perioada 4-9 ianuarie 2023.

Cel mai recent studiu iSense Solutions – Consumatorul modern și criza financiară arată că românii din mediul urban, în ciuda temerilor economice, au stare de spirit mai bună comparativ cu perioada similară din timpul pandemiei de anul trecut. Acestia se simt mai fericiți (46% în 2022 vs. 32% în 2021) și mai optimiști (51% în 2022 vs. 39% în 2021).

Când vorbim despre principalele îngrijorări din această perioadă, românii declară că îi îngrijorează inflația (90%), posibilitatea declanșării unei crize economice (84%), razboiul din Ucraina (62%), epidemia de covid trecând pe ultimul loc (35%).

“Consumatorul român este preocupat de creșterea prețurilor dar, în același timp, datorită faptului că a trecut dintr-o perioadă stresantă în alta(și vorbim aici de trecerea de la criza covid, la stresul războiului și ulterior la temerile economice) simte mai mult nevoia de optimism și echilibru. De aceea, acesta va răspunde mai degraba mesajelor pozitive transmise de branduri și mass-media”, declară Laura Roșca, Qualitative Research Director, iSense Solutions.

Intrebați care sunt soluțiile pe care le-au adoptat în ultimele 3 luni pentru a face față prețurilor ridicate, 73% dintre românii din mediul urban declară că au cumparat produse în cantități mai mici, 71% au mers în magazinele care au prețuri mai mici si  52% declară că și-au facut stocuri de produse găsite la preț redus.

În cercetarea calitativă din cadrul Comunității Online iSense Modern Consumers, românii declară că au prioritizat produsele alimentare de bază, au amânat achiziția de produse non-esențiale sau au așteptat să le găsească la promoție. Produsele premium au fost cumpărate la primirea salariului în timp ce în restul timpului au fost achiziționate produse mai accesibile ca preț.

Din necesitatea de a ține costurile sub control, românii au început să își organizeze mai bine cheltuielile. Aceștia declară că își fac liste de cumpărături de acasă (84%), utilizează aplicațiile online magazinelor pentru a cauta discounturi sau perioade de reduceri (73%) sau caută promoții în broșurile magazinelor (66%).

De asemenea, cercetarea calitativă bazată pe observarea cumpărătorilor în magazin a aratat că timpul petrecut de consumatori la raft a crescut, aceștia comparând mai bine produsele între ele, prețul și gramajul și cautând promoțiile. „În această perioadă este important să ajutăm consumatorul să își organizeze mai bine cumpărăturile. Totodată, schimbarea rutinei de cumpărături a acestuia și timpul mai mare petrecut la raft naște provocări și pentru comunicarea brandurilor în magazine, care trebuie să fie mai creative, pentru a atrage mai mult atenția consumatorului”, declară Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

În ceea ce privește comportamentul de distracție, socializarea și ieșitul în oraș, 84% dintre români declară că în ultimele 3 luni au rărit mersul la restaurante și cafenele și 85% declară că intenționează să facă asta și în urmatoarele 3 luni, sub același raționament, de a face economii. De asemenea, cercetarea calitativă a arătat că, în ultima vreme, dacă totuși ies în oras, românii preferă mai mult să mănânce înainte acasă, păstrând ieșirile în oraș mai degrabă pentru a consuma băuturi și a socializa, aspect care ne-a lipsit mult în pandemie.

Și finanțele personale constituie o îngrijorare majoră pentru români în contextul creșterii inflației și implicit a prețurilor, iar incertitudinea despre cum va fi perioada următoarea creează și mai multă presiune. În acest context, 47% dintre românii din mediul urban spun că în urmatoarele 12 luni vor cauta surse suplimentare de venit, 15% vor investi în venituri pasive, iar 8% declară că vor aplica pentru un împrumut personal sau o refinanțare a unui credit existent.

Datele fac parte din studiul iSense Solutions Consumatorul modern si criza financiara și au fost prezentate în cadrul webinarului iSense Solutions din 15 noiembrie. Cercetarea cantitativă a fost efectuată pe un eșantion de 1006 respondenți, reprezentativ pentru populația urbană, majoră 18-65 ani, cu o marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în perioada 16-23 septembrie 2022. Cercetarea calitativă a avut la bază 6 vizite asistate,  6 interviuri în profunzime realizate în București și 4 discuții de tip focus grup, pe un eșantion reprezentativ din Comunitatea Online iSense Modern Consumers, desfașurate în perioada august-septembrie 2022.

În luna septembrie 2022, iSense Solutions a desfășurat eComm Pulse, un studiu cantitativ în exclusivitate pentru GPeC. Datele arată că sectorul românesc de e-commerce continuă să crească și în 2022, mai ales prin creșterea sumelor cheltuite de cumpărătorii existenți. Estimăm că în 2022 piața de comerț online din România va ajunge la aproximativ 6,8 MLD EUR, astfel crește cu aproximativ 10%, comparativ cu anul trecut.

Categoriile de produse în care românii au investit online cei mai mulți bani în 2022 au fost vacanțele și serviciile hoteliere (1503 lei), electronicele și electrocasnicele (1244 lei) și mobilă și decorațiunile interioare (930 lei). La polul opus, cei mai puțini bani s-au alocat în mediul online produselor de birotică și papetărie (246 lei pe an), cărților și revistelor (255 lei pe an) și biletelor la spectacole, teatre sau meciuri (272 lei pe an).

Categoriile care au crescut cel mai mult în 2022 sunt: fashion (creștere de 25%), catering (creștere de 24%) și vacanțele sau serviciile hoteliere (creștere de 23%). Cele 2 categorii care au înregistrat cele mai mare scăderi au fost cea de bricolaj (13%) și electronicele și electrocasnicele (2%).

Noutatea adusă de studiul de anul acesta este includerea unui indicator de evaluare a preferințelor clienților pentru magazinele online.

Din cele 21 de categorii de produse monitorizate, pentru 14 categorii eMag este în top 3 magazine preferate, devenind, astfel, magazinul online preferat al romanilor, câștigând și premiul cel mare. La categoria fashion, H&M este magazinul preferat al românilor, în timp ce Elefant.ro este favoritul pentru cărți. Noriel este preferat de cei care cumpară articole pentru copii, Ikea pentru cei în căutare de mobile și decorațiuni interioare și Dedeman pentru bricolaj, în timp ce Avon este favoritul pentru cei ce caută cosmetice, iar Decathlon pentru cei interesați de articole de hobby sau sport. Farmacia online favorită a românilor este Farmacia Tei.

Cumpărătorii din mediul online sunt mai pesimiști comparativ cu anul trecut în privința predicțiilor de cumpărare online pentru anul 2023 (54% declară că în 2023 vor cumpara la fel ca acum (vs 62% anul trecut), 23% declară că vor cumpara mai puțin în 2023 (vs 12% anul trecut).

“Evoluția comertului online pentru 2023 este incertă luând în considerare contextul macroeconomic: PIB-ul a crescut cu 5,8% (în semestrul 1 2022, sursa INS), consumul gospodăriilor la nivel național a crescut în volum cu 7,6% (în semestrul 1 2022, INS), iar veniturile oamenilor au crescut cu 9% în 2022 (CSS Score iSense Solutions). În același timp, inflația a atins 12,6% (în semestrul 1 2022, sursa INS) și încă nu știm ce se va întampla cu prețurile energiei electrice și a gazului și nici cum aceste prețuri vor impacta bugetele românilor în urmatoarele luni. Ținând cont de aceste informații, dar și de pesimismul consumatorilor în privința intenției de cumpărare online în 2023, estimăm că piața de comerț online va înregistra o creștere mai mică decât în 2022″, declară Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

“Comerțul online românesc continuă să crească chiar și în vremuri mai dificile din punct de vedere economic, ceea ce arată potențialul mare de dezvoltare al sectorului e-commerce din România și în viitor. Comparativ cu situația de acum 6 ani când am demarat acest studiu împreună cu iSense Solutions, este îmbucurător să vedem că e-commerce-ul nu mai este ceva exotic, ci a intrat în obișnuințele de consum ale românilor și continuă să se consolideze prin gama diverisficată de produse, simplitate și conveniență”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

Datele prezentate fac parte din studiul anual iSense Solutions pentru GPeC, cercetare reprezentativă pentru populația majoră, utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1025 de respondenți, cu o marja maximă de eroare +/- 3.06%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în perioada 8-14 septembrie 2022.

Anul școlar 2022 – 2023 se anunță a fi unul plin de noutăți atât pentru elevi cât și pentru profesori, odată cu noile schimbări anunțate de către Ministerul Educației.

Chiar dacă școala începe mai devreme anul acesta, românii din mediul urban utilizatori de internet au început din timp pregătirile pentru cumpărarea celor necesare elevilor, iar magazinele de specialitate oferă o gamă variată de produse pentru toate gusturile și buzunarele. 8 din 10 părinți din mediul urban declară că achiziționează produse pentru noul an școlar înaintea începerii acestuia.

Cele mai populare categorii de produse care au fost, sau vor fi achiziționate pentru anul școlar 2022-2023 sunt: încălțăminte (97%), îmbrăcăminte (96%), rechizite (92%), manuale/ culegeri (84%), laptop/ tabletă(48%), mobilier școlar (47%), telefon mobil (45%).

Bugetul mediu alocat pentru cumpărarea produselor pentru noul an școlar a crescut cu 51% față de anul trecut,  de la 1349 lei în 2021, la 2043 lei în 2022.  ‘’Ca și în anii trecuți, părinții sunt adevărații eroi ai crizelor succesive cu care se confruntă România. În 2022, familiile care au copii s-au adaptat din mers la inflație, sacrificând poate alte zone ale bugetului gospodăriei pentru a se asigura că cei mici sunt pregătiți de începerea școlii, chiar și prin creșterea bugetului până la 51% față de anul trecut’ , declară Andrei Elvădeanu, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.

În ceea ce privește sumele alocate diferitelor produse necesare elevilor, observăm că pentru categoria laptopuri sau tablete românii din mediul urban scot din buzunar în medie 1428 lei, pentru telefoane mobile în medie 885 lei, mobilier școlar în medie 587 lei, îmbrăcăminte 435 lei, încălțăminte 293 lei, rechizite 248 lei și manuale/ culegeri 196 lei.

2 din 3 părinți din mediul urban declară că le dau copiilor bani de buzunar. Suma medie pe care o vor primi elevii de la părinți pentru cele 5 zile din săptămână în care merg la școală este de 61 lei, însemnând aproximativ 12 lei pe zi: elevii cu vârsta  cuprinsă între 7-14 ani vor primi aproximativ 50 lei/săptămână (aprox 10 lei/zi), iar cei cu vârsta cuprinsă între  15-17 ani vor primi mai mult, 68 lei/săptămână (aprox 14 lei/zi).

Metoda preferată prin care părinții dau copiilor bani de buzunar este în numerar (97% dintre părinți au declarat asta), iar 15% dintre părinți declară că le oferă copiilor bani de buzunar și prin transfer bancar pe card.

Informațiile prezentate au fost culese online în perioada 10.08-11.08.2022 de către iSense Solutions. Eșantionul este  format din 458 de părinți, iar datele sunt reprezentative pentru părinții din mediul urban din Romania, cu o marjă de eroare de +/- 4.58%, la un nivel de încredere de 95%.

Întrebați ce fac în timpul pauzei publicitare de la televizor, 89%  dintre românii din mediul urban declară că utilizează smartphone-ul, 73% schimbă canalul pentru a viziona un altul unde nu sunt reclame, 68% fac alte treburi prin casă, 58% mănâncă sau fumează, 55% utilizează calculatorul/laptopul, iar 34% afirmă că se uită la reclame pe alte posturi unde au schimbat. În ceea ce privește consumul de servicii de streaming, 46% declară că se uită pe Netflix/HBO Max/ Youtube în timpul reclamelor.

Dintre cei 9 din 10 români din mediul urban care afirmă că utilizează smartphone-ul în timpul reclamelor, 60% accesează rețelele de socializare, 46% folosesc emailul, 43% vorbesc la telefon, 31% se joacă, 46% vorbesc pe chat sau messenger.

În ce privește produsele văzute în reclame, 19% declară că se informează despre produsele văzute la televizor, iar 13% cumpară produsele pe care le-au vazut la TV.

Dintre cei 55% care declară că utlizează calculatorul/laptopul în timpul pauzei publicitare, 47% accesează rețelele de socializare, 50% folosesc emailul, 39% vorbesc pe chat sau messenger, 32% se joacă, iar 25% declară că se informează despre produsele văzute la televizor și 21% cumpară produsele respective .

Întrebați de ce schimbă canalul cand începe pauza publicitară, 49% dintre românii din mediul urban afirmă că se difuzează prea multe reclame, 45% consideră că reclamele sunt prea lungi, 41% spun că se difuzează aceleași reclame, 28% sunt plictisiți de reclame, 25% afirmă că schimbă postul pentru a găsi altceva mai interesant și 22% găsesc reclamele ca fiind obositoare.

Și totuși, cum ar trebui să fie o reclamă care să capteze atenția? Pentru 48% dintre românii din mediul urban aceasta trebuie să fie credibilă, pentru 46%  amuzantă/haioasă pentru 42% reclamele trebuie să fie scurte și la obiect, 39% consideră că trebuie să fie utile, 32% spun că trebuie să fie educative, în timp ce 6% ar dori să vadă în reclame persoane publice/influenceri.

Când vorbim despre categoriile de interes pentru care s-ar uita la reclame, românii din mediul urban menționează: tehnologia 50%, produsele de îngrijire personală 47%, produsele alimentare 45%, divertismentul 43%, produsele vestimentare 36%.

TV-ul este considerat un canal relevant pentru reclame de 58% dintre românii din mediul urban utilizatori de Internet, urmat de Facebook cu 49%, Youtube cu 35%, site-urile generale 28%, Instagram 22%, Radio 21% și Tik Tok 14%.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 510 de respondenți, desfășurat în luna februarie 2022, marja maximă de eroare +/- 4.38 %, la un nivel de încredere de 95%.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului Big Idea Conference care a avut loc în luna februarie a.c.

Anul 2022 a adus un val de scumpiri în toate industriile iar românii resimt acest lucru pe toate planurile, inclusiv în ceea ce privește vacanțele și călătoriile. Cu toate acestea, românii din mediul urban nu renunță la concedii, ci caută să își ajusteze bugetul și să își ofere momente de relaxare, în țară sau în străinătate, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

79% dintre românii din mediul urban utilizatori de internet au cel puțin o vacanță planificată pentru anul în curs, în ușoara scădere față de anul trecut (83% aveau o vacanță planificată în mai 2021). Dintre cei care vor merge anul acesta în vacanță, 37% vor pleca pe litoralul românesc, 34% la munte în România, 31% în afara țării (un procent în creștere față de anul trecut, când doar 23% intenționau să plece în concediu în afara hotarelor datorită pandemiei) și 19% într-o altă locație din țară, precum Delta Dunării sau stațiunile balneare.

Pentru cei care aleg să își petreacă vacanța de vară în afara României, cea mai frecventă destinație de vacanță rămâne ca și anul trecut, Grecia (32% în 2022, 42% în 2021), urmată de Bulgaria (19% în 2022, 20% în 2021), Italia (20% în 2022, 13% în 2021), Spania (12% în 2022, 18% în 2021) și Turcia (12% atât în 2022, cât și în 2021).

De asemenea, dintre cei care plănuiesc vacanța în străinătate 64% (față de 68% anul precedent), declară că  își achiziționeză și asigurări de călătorie. Cel mai comun tip de asigurare pe care aceștia îl vor cumpăra va fi asigurarea simplă de sănătate (42%), urmată de cea all inclusive (medicală, storno, COVID) în procent de 25% (față de 33% în 2021) și de cea storno (9%).

Ca și mijloc de transport către destinațiile de vacanță, cel mai utilizat este mașina, în scădere însă față de anul trecut datorită creșterii prețurilor la combustibil (71% în 2022, 82% în 2021), urmată de avion (25% în 2022, 22% în 2021) și tren (18% în 2022, 16% în 2021).

Deși anul acesta nu mai sunt restricții de călătorie, românii din mediul urban s-au obișnuit să rămână precauți. 64% dintre aceștia afirmă că vor pleca în concediu doar cu familia restrânsă (57% în 2021), 13% vor pleca cu familia și câțiva prieteni (21% în 2021), iar 11% cu un grup de maximum 5 prieteni (13% în 2021).

Românii sunt mai atenți cu cheltuielile. În 2022, 45% dintre românii din mediul urban vor achiziționa doar cazare (față de 38% în anul precedent), 28% vor alege cazare cu mic dejun (34% în 2021), iar 23% vor achiziționa pachete all inclusive (față de 26% în 2021). Pachetele de tip demipensiune, care includ cazarea, micul dejun și cina, vor fi alese de 17% dintre călători, față de 16% în 2021.

Aproape 5 din 10 români din mediul urban se vor caza la un hotel (48%, față de 54% în 2021), iar 4 din 10 vor sta la o pensiune (față de 52% în 2021). Apartamentele private, de tip Airbnb, vor fi alese de 22% dintre români (față de 21% anul trecut), urmând ca 13% să se cazeze la prieteni sau rude (față de 9% în 2021). 5% vor sta la cort, 2% în rulota și 1% în glamping, la fel ca și anul precedent.

Suma alocată per persoană concediilor, indiferent de destinație, de către românii din mediul urban utilizatori de internet a scăzut față de anul precedent, suma medie alocată per persoană pentru concediile din 2022 fiind de 3179 lei, față de 3308 în 2021.

21% dintre românii din mediul urban nu intenționează să plece în concediu în 2022. Pentru aceștia, motivele s-au schimbat comparativ cu anul trecut. Dacă în 2021 un motiv important erau temerile legate de pandemia de COVID (43% dintre cei care nu au plecat în 2021 au invocat pandemia, 7% în 2022), anul acesta motivul principal ține de latura financiară (75% afirmând că acesta este motivul pentru care nu vor pleca în concediu, în creștere față de 47% în anul precedent). 32% dintre românii care nu vor pleca anul acesta în concediu vor utiliza banii pentru vacanță în alt scop, iar pe 11% dintre români starea de sănătate îi oprește din a face călătorii.

57% dintre românii din mediul urban preferă să aloce un buget limitat per vacanță, dar să plece în mai multe weekenduri, pe când 43% preferă să aloce tot bugetul unei singure vacanțe.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 500 de respondenți atât în 2022, cât și în 2021, marja maximă de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în luna mai 2022 și luna mai 2021.

Tehnologia este pe zi ce trece tot mai accesibilă, iar soluțiile care ne fac viața mai ușoară sunt disponibile pe majoritatea echipamentelor  pe care oamenii le folosesc acasă. Astfel că, pentru 38% dintre românii din mediul urban care utilizează internetul, casa le conferă sentimente de siguranță sau protecție, în timp ce pentru 27% dintre români, casa inspiră la liniște și pace. Dar oare câți români au auzit de conceptul de soluții inteligente pentru acasă și câți au îmbrațișat conceptul de Smart Home?

9 din 10 români utilizatori de internet din mediul urban declarară că au auzit de conceptul de SMART HOME sau casă inteligentă, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Și vecinii nostri din Balcani sunt interesați de tehnologiile Smart, însă procentele sunt mai mici decat în România: în Bulgaria, 77% dintre persoanele care folosesc internetul au auzit de acest concept, 76% în Croația și 70% în Serbia.

Unul dintre motivele pentru care românii consideră casele inteligente de interes, este acela că aduc o serie de beneficii: economisirea energiei (63%), ușurarea sarcinilor casnice (61%), reducerea consumului și a valorilor facturilor (58%), sau asigurarea securității și siguranței, pentru 56% dintre români.

Jumătate dintre românii din mediul urban sunt de acord cu ideea că este interesant să poți programa diferite dispozitive după bunul plac (54%), sau că o casă inteligentă îți poate salva destul de mult timp (50%).

Și dacă vorbim despre investiții în astfel de sisteme și tehnologii, sumele medii pe care persoanele din regiune se așteaptă să le cheltuiască pentru digitalizarea casei în 2022 sunt: 457 euro în Serbia, 478 euro în Croația, 708 euro în Bulgaria și 945 euro în România.

Întrebați care sunt cele mai interesante categorii din zona tehnologiei pe primul loc se află casele inteligente (72%), cea de-a doua poziție fiind ocupată de echipamentele audio de calitate (41%), iar locul trei revenind categoriei wearebles sau smart watches, pentru 32% dintre români. Realitatea virtuală (VR) este interesantă pentru 31% dintre românii din mediul urban, fiind preferată mai ales de tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 ani (44% dintre aceștia afirmând ca VR-ul este o zonă atractiva pentru ei). Din aceeasi categorie, dronele sau alte jucării conectate prezintă interes pentru 26% dintre românii utilizatori de internet din mediul urban.

Există totuși și temeri legate de sistemele smart din gospodării,  iar cele mai răspândite sunt cele referitoare la siguranță – 30% din bulgari, 34% din croați, 38% din sârbi și 36% din români se tem că cineva ar putea prelua controlul asupra dispozitivelor prin internet, iar 32% din români, 35% din sârbi, 38% din croați și 30% din bulgari sunt îngrijorați că informațiile și documentele stocate pe aceste sisteme pot fi furate. De asemenea a fost menționată și frica de monitorizare continuă și nepermisă (¨imi este frică sa nu acceseze cineva camera/ microfonul și să înregistreze ceea ce se întamplă în casă¨, teamă împărtășită de 23% dintre români, bulgari 22%, croați 26%, sârbi 23%.

Ce alte categorii Smart prefera românii și vecinii din Balcani?

În ceea ce privește intenția de cumpărare în următoarele 6 luni pentru utilizatorii de internet din zona Balcanilor, pe primul loc se află aspiratoarele inteligente (14% Bulgaria și Croația, 16% Serbia și 19% România), urmate de Smartphone-uri (15% Bulgaria, 16% România, 17% Serbia, și 20% Croația), iar, pe locul 3, Smart TV-urile (13% Serbia, 16% Croația și România, 17% Bulgaria).

În medie, românii dețin aproape 8 (7,44) gadget-uri inteligente în gospodărie. Bulgarii dețin aproape 7 dispozitive (6,52), similar cu persoanele din Croația, care dețin tot 7 dispozitive (6,48) și cei din Serbia, tot cu 7 dispozitive (6.82).

Datele prezentate fac parte din studiul online multi-country iSense Solutions “Smart Tech & Smart Home Concept in the Balkans” și a fost realizat pe un eșantion de 1900 de respondenți din mediul urban (1000  respondenti din România- grad de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%, și câte 300 respondenți din Bugaria, Croația și respectiv Serbia- grad de eroare +/-5.66%, la un nivel de încredere de 95%.

Predicțiile pentru piața producătorilor locali sunt favorabile, 64% din consumatori consideră că piața producătorilor locali se va dezvolta în urmatorii 5 ani, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

Ce înseamnă de fapt pentru consumator un producător local? Pentru 37% dintre românii din mediul urban un producator se încadrează în categoria de “producator local” dacă produsele alimentare au la bază rețete tradiționale românești, 36% consideră că trebuie să comercializeze produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse, 29% consideră că producatorul local se ocupă și de vânzarea produselor, în timp ce pentru 22% un producător local este acela care utilizează forța de muncă românească sau locală.

Când vorbim despre percepția despre producătorii locali, consumatorii din mediul urban îi asociază  pe aceștia cu o calitate ridicată și  tradiție prin folosirea rețetelor autentice, percepându-le produsele ca fiind sănătoase. Totodată, aceștia îi asociază cu sustenabilitate pentru că susțin comunitățile locale și economia națională. Nu în ultimul rand, aceste produse le amintesc de copilărie și au un gust autentic.

Întrebați care sunt principalele produse pe care le achiziționează de la producătorii locali, 92% dintre români declară că achiziționează fructe și legume, 54% produse alimentare prelucrate, 17% produse vestimentare, 15% mobilier și 14% produse pentru gradină și bricolaj.

Totodată, când vorbim despre motivele pentru care aleg să consume produse românești, 64% afirmă că sunt mai gustoase, 56% o fac pentru a susține afacerile locale, pentru 54% acestea sunt mai sănătoase și tot 54% declară că le aleg pentru gustul tradițional românesc.

63% dintre romanii din mediul urban afirmă că se informează despre producătorii locali de la prieteni sau familie, 42% din magazine, 38% de la raft, 37%  de pe Facebook, 15% de pe bloguri sau forumuri și tot 15% de la reclamele TV.

37% dintre românii din mediul urban afirmă că și-ar dori să cumpere produse locale de pe platforme dedicate producătorilor, 19% de pe site-urile supermarketurilor și a hipermarketurilor, în timp ce 15% și-ar dori să facă aceste achiziții de la comunități online de producători prezente pe social media (Facebook, Instagram etc.).

Există și bariere care îi împiedică pe cei care și-ar dori să achiziționeze produse românești, astfel că 38% dintre romanii din mediul urban declară că anumite produse nu sunt disponibile pe tot parcursul anului, 33% menționează prețul ridicat al produselor comparativ cu prețul produselor internaționale, tot 33% afirmă că magazinele oferă o varietate restransă de produse și pentru 27% produsele au o vizibilitate redusă la raft.

„Producătorii locali sunt asociați cu tradiția, cu rețetele cunoscute, iar sentimentul de mandrie si sustinere a producatorilor locali este puternic prezenta în rândul generației Z aici existând o posibilitate minunată de business targetând acest segment. De asemenea, sustenabilitatea reprezintă un trend care a crescut foarte mult în timpul pandemiei, oamenii conștientizează importanța susținerii comunităților locale și, totodată, susținerea economiei naționale”, explică Laura Roșca, Qualitative Research Director iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1004 de respondenți, desfășurat în lunile ianuarie- februarie, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în lunile ianuarie-feburarie 2022.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului ProgresivHub care a avut loc în luna februarie a.c.

Se apropie una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe – Paștele, sărbătorit de 99% dintre persoanele din mediul urban cu acces la internet. 7 din 10 români vor petrece sărbătorile de Paște în propria casă, alături de familia restrânsă, în timp ce 13% vor petrece alături de rude, în propria casa, 13% acasă la alte rude sau în vizite scurte la familie. 6% dintre români vor celebra Paștele în vizite la prieteni, 3% vor opta pentru un concediu în străinătate, 2% vor merge la munte si 2% la mare, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Cele mai importante tradiții pascale pentru românii din mediul urban sunt sărbătorirea Paștelui alături de familie și apropiați (34%), urmat de vopsirea ouălor roșii (20%) și participarea la slujba de Înviere (17%). Mai puțin de 1 din 10 români spun că tradiția care contează cel mai mult pentru ei este momentul Învierii și cântarea specifică de Înviere (9%), urarea tradițională „Hristos a Înviat!” (8%), participarea la denii (5%), pasca (3%) sau respectarea postului Paștelui (2%).

Când vorbim despre masa tradițională de Paște, datele arată că pentru 8 din 10 români din mediul urban ouăle roșii/vopsite nu vor lipsi de pe masa de Paște. Alături de ele, 52% dintre români vor pune pe masă și cozonac, iar 32% vor consuma și sarmale. Pasca, salata de bouef și fripturile de porc și pui vor fi consumate de 27%, 30%, respectiv 26% dintre români, pe când friptura și drobul de miel de 20%. Ciorba de miel este cel mai puțin popular fel de mâncare tradițional ce va fi consumat de Paște, urmând ca doar 8% dintre românii din mediul urban să aibă acest preparat pe masă în ziua de Paște. Atunci când vine vorba despre pască și cozonaci, 39% afirmă că prepară în casă pasca, iar 38% prepară în casă cozonacii. 22% preferă să comande cozonaci, iar 12% comandă pască. 19% vor avea aceste alimente preparate de către rude sau familie, iar 10% nu vor cumpăra sau prepara deloc aceste două preparate.

Suma medie pe care românii din mediul urban utilizatori de internet au de gând să o cheltuiască pentru produsele alimentare și băuturile de pe masa de Paște este de 533 lei.

45% declară că bugetul alocat va fi la fel ca cel de anul trecut, 17% vor aloca un buget mai mare decât în 2021, în timp ce 37% vor cheltui o sumă mai mică decât în anul precedent. Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 298 lei*, va fi alocată alimentelor de bază, urmată de cadouri (114 lei*), vacanțe sau călătorii (98 lei*) și articole vestimentare (77 lei*). (*Sumele medii sunt calculate din toată populația, indiferent dacă achiziționează sau nu categoria de produse/servicii respectivă).

Iepurașul de Paște este sărbătorit de către o parte importantă dintre românii din mediul urban, astfel că 43% dintre aceștia au în plan achiziționarea cadourilor pentru apropiați. Bugetul mediu alocat cadourilor de Paște de către aceștia este de 424 lei, iar cele mai oferite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte (40%), produsele de casă și cosmeticele (37%), jucăriile (33%), cărțile (23%), banii (19%), băuturile alcoolice (18%), articolele pentru hobby-uri (10%), bijuteriile (8%) și electronicele sau electrocasnicele (8%), dar și dulciuri (3%). Principala sursă de achiziție pentru cadourile de Paște sunt hypermarket-urile și supermarket-urile (53%), apoi magazinele online (49%), mall-urile (44%) si magazinele stradale (15%).

3% dintre romani vor petrece sărbătorile de Paște peste hotare. Cele mai populare destinații pentru vacanța sunt Italia, fiind preferată de 31% dintre cei care vor călători cu ocazia sărbătorilor pascale, urmată de Spania și Franța, care vor atrage 19% dintre turiști. Apoi Germania și Bulgaria (alese de 15% dintre cei care vor calatori de Paște), urmate de Țările Nordice (Finlanda, Norvegia, Danemarca) și Ungaria, cu 12%. Anglia, Croația și Elveția vor atrage 8% dintre cei ce vor face Paștele peste hotare, iar Austria și Statele Unite ale Americii de 4%.

41% dintre românii din mediul urban vor dona de sărbătorile pascale către orfelinate, aziluri de bătrâni sau cazuri sociale. 15% dintre români vor dona bani, in medie 176 lei, iar 26% vor dona lucruri.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, desfășurat în perioada 15-18 aprilie 2022. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1009 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.

Pe 10 februarie, agenția de cercetare de piață iSense Solutions a lansat raportul Global Consumer Trends 2022, în cadrul unui eveniment hibrid. Raportul analizează cele mai importante tendințe dintr-o perspectivă comparativă pe 8 țări (România, Albania, Bulgaria, Croația, Serbia, Slovenia, Franța și UK), cu informații racordate la schimbările globale ale secolului XXI, și oferă un tablou complet asupra celor mai actuale trenduri și noutăți în materie de consum.

Conferința s-a concentrat pe trei dintre cele 10 trenduri explorate de raportul Global Consumer Trends, prezentând cele mai noi date în ceea ce privește Work from Home, Blockchain și New Media.

Românii își doresc flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii

Se împlinesc aproape 2 ani de când munca de acasă, sau “Work from home”, a devenit o realitate cotidiană pentru mulți dintre angajații din România, cu implicații majore atât asupra angajatorilor cât și asupra stilului de viață al multora dintre noi. Conform datelor din studiul iSense Solutions, 35% dintre angajații români din mediul urban lucrează în prezent de acasă sau hibrid, ca urmare a schimbărilor provocate de pandemie.

În ceea ce privește munca de acasă în restul Europei, pe primul loc se situează UK (59%), țară urmată de Franța (52%), Slovenia (44%), Bulgaria (41%), Serbia și România (fiecare cu un procent de 35%), Croația (30%) și Albania (28%). De asemenea, conceptul de „muncă hibrid” a devenit un beneficiu important pentru angajați – 79% consideră că a munci de acasă este un beneficiu. Aceștia declară că au devenit mai conștienți de timpul lor, că investesc mai mult în dezvoltarea personală în timp ce muncesc de acasă și reconsideră oportunitățile de job dacă acestea nu oferă flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii.

România, în top 3 țări cu cei mai mulți investitori în criptomonede, după Slovenia și Croația

Un alt trend prezentat în raportul Global Consumer Trends 2022 este „Blockchain World”, puternic susținut de avântul criptomonedelor.  În topul celor care declară ca au auzit despre criptomonede se află Croația (97%), urmată de Serbia și Bulgaria (fiecare cu un procent de 96%), România (95%). Restul țărilor au de asemenea procente mari, Slovenia – 95%, Albania – 88%, Franța – 81% și UK – 72%.

Pentru 79% dintre românii din mediul urban care declară că au auzit despre criptomonede, prima mențiune spontană este Bitcoin. De asemenea, 18% dintre românii din mediul urban declară că au investit în criptomonede, iar suma medie investită este de 237 euro.

Podcasturile, cel mai popular format de conținut în România vs. țările din regiune

Când vorbim despre New media, Podcasturile au devenit o formă de comunicare foarte populară în România. De altfel, românii din mediul urban declară în cea mai mare proporție că ascultă podcasturi comparativ cu restul țărilor incluse în studiu. Astfel,  70% dintre români spun că au ascultat un podcast, urmați de francezi, cu 56%, și englezi, cu 52%. În ceea ce privește conținutul consumat, românii din mediul urban declară că ascultă podcasturi din sfera divertismentului (61%), cele de tip talk-show (57%), educaționale (40%), lifestyle (29%), despre știri (24%), pentru copii și familie (19%) și cele cu conținut sportiv (15%). Popularitatea podcasturilor se datorează faptului că acestea acoperă o arie mare de nevoi, osclilând între a fi o formă de divertisment sau un instrument de dezvoltare personală.

„Poate cele mai surprinzătoare descoperiri din studiul de trenduri de anul acesta au fost că românii sunt early adopters față de țările din regiune, atât în ceea ce privește trendurile de digital (cripto și NFT), dar și când vine vorba de consum media – avem cea mai mare rată de adopție a Netflix și a podcasturilor. România are din acest punct de vedere un profil mult diferit față de țările din imediata vecinatate și se apropie mai degrabă de țări din vestul Europei, precum Franța sau Anglia. Faptul că persoanele incluse în studiu au fost intervievate online, deci au un profil ușor mai elevat din punct de vedere al educației și al veniturilor explică doar parțial aceste diferente și suntem mai degrabă în fața unor schimbări tehnologice profunde pe care consumatorii români le îmbrățișează mult mai ușor decât vecinii lor.”  – afirmă Andrei Elvadeanu, Quantitative Research Director la iSense Solutons.

Sustainability, Healthy Lifestyle, Work from Home, Coping with Isolation, Taking Charge, Blockchain World, Automation, Fast Shopping, New Media, Need for Chill sunt cele 10 trenduri detaliate în cadrul raportului și prezintă o analiză completă, care include un mix de metodologie – cercetare calitativă și cantitativă, pe un eșantion de peste 3.800 de respondenți din 8 țări, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, și o serie de teme în Comunitatea Online iSense Solutions din România, comunitate formată din 50 de persoane, cu vârsta între 20-55 ani. Datele au fost culese în luna ianuarie 2022.

Raportul complet va fi disponibil începând cu 10 martie a.c, iar cei care sunt interesați să-l achiziționeze pot contacta compania de cercetare iSense Solutions pe adresa contact@isensesolutions.ro.

Consumat acasă, în oraș sau la birou, micul dejun reprezintă momentul cu care ne începem ziua și este ritualul care ne dă energia necesară pentru toate celelalte activități. 7 din 10 români consideră că micul dejun este important, alegând să îl consume în medie de 5 ori pe săptămână. Cei care declară că au un stil de viață sănătos iau micul dejun zilnic într-o proporție mai mare (71% vs. 54% total români din mediul urban), la fel și cei care declară că fac sport/ mișcare în mod regulat – 64%, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Românii din mediul urban asociază micul dejun cu sentimentul oferit de cadrul familial, respectiv de propria locuință și de obicei micul dejun se ia acasă (87%), împreună cu familia sau partenerul/a (59%), dar și singuri (33%). Aceștia declară că micul dejun este un prilej de a fi împreună, “cel mai frumos mic dejun e atunci când suntem toți patru la masă, noi doi și fetele noastre, indiferent de locație”. 10% iau micul dejun la birou, în timp ce 2% iau micul dejun pe drum – în timp ce merg, sau în mașină.

Când vorbim despre orele la care servesc prima masă a zilei, cel mai des este consumată între orele 8:00 și 10:00 dimineața (47% dintre cei care iau mic dejun) sau între 6:00 și 8:00 (38%). Un sfert dintre tinerii care iau micul dejun, mănâncă după ora 10:00 (vs. 78% tineri care îl iau înainte de ora 10:00). O treime dintre cei care obișnuiesc să mănânce micul dejun îi alocă până în 15 minute, iar aproape jumătate între 15 și 30 de minute.

Puțin peste jumătate dintre românii din mediul urban (54%) iau micul dejun zilnic. Cei care uneori aleg să sară peste prima masă a zilei declară că principalele motive pentru care o fac sunt lipsa poftei de mâncare (36%), startul zilei cu cafea sau țigară (24%), dar și lipsa timpului (23%).

Întrebați care sunt alimentele consumate la micul dejun, aceștia menționează ouăle (62%), brânzeturile (61%) și mezelurile (50%) iar cele mai apreciate băuturi  sunt cafeaua (63%), iaurtul, sana, chefirul (fiecare 43%) și laptele (37%). Un sfert dintre românii din mediul urban mănâncă fructe la micul dejun, tot un sfert consumă legume și 8% beau suc sau smoothie de fructe/ legume. Cei care au copii în gospodărie, comparativ cu populația totală din mediul urban,  mănâncă într-o măsură mai mare unele alimente la micul dejun: iaurt, sana, chefir (48% vs. 43%), unt (47% vs. 43%), cereale/ musli (34% vs. 29 %) dar și produse de patiserie cumpărate (croissante, ștrudel, covrigi s.a. – 21% vs. 17%).

Aproximativ un sfert dintre românii din mediul urban cu acces la internet consideră că au un stil de viață sănătos. Aceștia evită mâncărurile de tip fast food – 62% comparativ cu  populația totală – 38%) și băuturile carbogazoase (60% in comparație cu 40% populația totală), încercând să consume zilnic fructe și/ sau legume (76% vs. 50%). Cei care fac sport/ mișcare în mod regulat mănâncă într-o proporție mai mare vs. populația totală, batoane de cereale (12% vs. 7%) și beau shake proteic (5% vs. 2%).

Totodată, când vorbim despre responsabilitate și puterea exemplului, 8 din 10 români consideră că micul dejun este foarte important pentru copii, motiv pentru care 34% dintre cei care au copii afirmă că iau micul dejun pentru a fi un exemplu pentru micuți.

La capitolul weekend-uri și răsfățuri, 43% dintre români afirmă că în weekend alocă mai mult timp micului dejun sau se răsfață cu unul special (35%). 1 din 10 români din mediul urban declară că a mers să ia brunch-ul o dată pe săptămână în ultimul an, în timp ce 37% dintre romani susțin că nu au mers niciodată.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în luna ianuarie 2022.

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%).

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%).

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

A început deja perioada în care oamenii se gândesc la pregătirile de sărbători, unde vor merge, își fac calcule privind bugetul, ce cadouri vor cumpăra și ce preparate tradiționale vor găti.

Majoritatea românilor din mediul urban (88%) își vor petrece sărbătorile de iarnă acasă, fie ca e vorba de familia restrânsă, familia extinsă, sau acasă la prieteni. Românii sunt în continuare precauți din cauza pandemiei, astfel  66% își vor petrece sărbătorile doar cu familia restrânsă.

Doar 5% dintre persoane au declarat că își vor petrece sărbătorile într-un alt loc diferit de reședință (4% la munte în țară și 1% în străinătate), în timp ce 6% aleg să-și împartă sărbătorile în mai multe locuri, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul categoriilor de produse pe care românii le vor cumpăra pentru sărbătorile de iarnă se află mâncarea/ alimentele de bază (97%), cadourile (87%), cosmeticele/ produsele de igienă personală (81%), articolele pentru gospodărie cum ar fi soluții de curățare, detergenți etc (80%) și băuturile alcoolice/ răcoritoare (77%). Bugetul mediu alocat pentru aceste cumpărături este de 478 lei pentru mâncare/ alimente de bază, 464 de lei pentru cadouri, 170 de lei pentru cosmetice, 151 de lei pentru articole pentru gospodărie și 167 de lei pentru băuturi.

Jumătate dintre românii din mediul urban vor achiziționa anul acesta și decorațiuni (51%) și vor scoate din buzunar în medie suma de 136 lei, sau vor avea diverse cheltuieli pentru distracție/ relaxare (49%) care vor costa în medie 413 lei.

În medie, românii din mediul urban alocă pentru toate cheltuielile din perioada sărbătorilor suma de 2,321 lei.

Întrebați de unde vor face cumpărăturile pentru masa de sărbători, în topul preferințelor românilor din mediul urban se află Lidl (60%), Kaufland (55%) și Carrefour (29%). 18% declară că merg la piață, în timp ce 16% preferă magazinele mici de cartier – categoria 46-65 ani cumpără seminificativ mai mult de la producătorii locali sau piață (22%, respectiv 23%). Dacă pentru masa de sărbători românii utilizatori de Internet declară că preferă supermarketurile, pentru achiziționarea cadourilor, online-ul este prima opțiune, urmată de supermarketuri si mall-uri.

Și pentru că una dintre tradițiile de sărbători este primirea și oferirea cadourilor, majoritatea românilor din mediul urban (83%) vor cumpăra cadouri pentru membrii familiei.

O treime (34%) declară că vor achiziționa cadouri și pentru prieteni. Dorința de a oferi cadouri prietenilor este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani  (60%), și în rândul categoriei de vârstă 46-65 ani (62%) .

În plus, au fost menționate și cadourile luate colegilor de muncă (Secret Santa).  Conform informațiilor extrase din Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers această nouă tradiție este percepută ca având și avantaje (cunoașterea colegilor, prilej de socializare, relaxare și ieșire din rutina zilnică), dar și dezavantaje (nu cunoști persoana aleasă, cadourile nu sunt potrivite, colegi nemulțumiți, bugete depășite).

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (47%) au început  să achiziționeze cadouri cu 4 săptămâni înainte de sărbători, iar procentul este mai mare în rândul femeilor (53% vs 42% în rândul bărbaților).  Femeile se dovedesc a fi mai atente la organizarea și planificarea cumpărării cadourilor pentru sărbători.

Cele mai populare cadouri ce vor fi oferite la sărbătorile de anul acesta  sunt  produsele cosmetice și îmbrăcămintea/ încălțămintea (fiecare cu un procent de 47%), urmate de produse pentru casă – decorațiuni, seturi cadou (36%), cărți (33%), bani (19%), bijuterii (18%) și băuturi alcoolice (18%).

Și pentru că sărbătorile înseamnă a dărui și celor fără posibilități, 51% dintre românii din mediul urban afirmă că fac gesturi caritabile, donând pachete din gospodăria proprie (26%), sau alocând un budget pentru astfel de acțiuni. 70 de lei este suma medie pe care aceștia o alocă pentru astfel de gesturi caritabile.

Atunci când vine vorba despre tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, 83% dintre românii din mediul urban își împodobesc bradul, 75% gătesc preparate tradiționale (cozonaci, turtă dulce, piftie, preparate din porc etc), iar 41% colindă. 32% afirmă că merg la biserică cu ocazia sărbătorilor, 25% merg cu sorcova, 23% cu plugușorul, iar 7% nu respectă niciuna dintre tradițiile de sărbători.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiul cantitativ, desfășurat în perioada 24 – 29 noiembrie a cuprins 510 interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.34%, la un nivel de încredere de 95%.

Informatiile calitative au fost extrase din comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani si a fost desfasurat in perioada 29 noiembrie – 4 decembrie.

În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu “World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății.

Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.

Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele studiului arată că deși 94% știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul “rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an. 

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/ a rănilor însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%). De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice/ antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că “deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieții vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Crește astfel riscul de infecții ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”. Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”

Organizatorii campaniei de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene/antibiotice: Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală.

——————————————————–

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Despre noi

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din

domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de

informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website

www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în

mass media (prin parteneri și colaboratori).

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Când vorbim despre principalele aspecte care îi determină pe consumatori să aleagă un produs de la raft, 39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului iar 7% aleg în funcție de renumele brandului, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritiva la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat ca de multe ori, consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări.  Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.

Conștientizăm, acționăm, stopăm! 18-24 noiembrie 2021

Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală – desfășoară o campanie de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene în săptămâna 18-24 noiembrie, perioadă în care Organizația Mondială a Sănătății marchează “World Antimicrobial Awareness Week”.

Campania conține informări online și în presa națională, adresându-se publicului larg, specialiștilor din domeniul sănătății, factorilor de decizie politică și actorilor din industria farmaceutică și alimentară sau din sistemul agricol-veterinar.

“Se estimează că la nivel global mor anual 700.000 de persoane din cauza rezistenței la antimicrobiene, iar România este printre primele țări din lume cu consum ridicat de antimicrobiene/antibiotice, consum ce favorizează dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. 

Acest lucru este îngrijorător pentru că riscul de dezvoltare a infecțiilor ce nu vor mai putea fi tratate e foarte mare, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. 

Ne alăturăm acestei campanii de importanță globală, pentru că la Rețeaua de Solidaritate abordăm teme de interes public, teme care ne privesc pe toți și pentru care e nevoie să ne unim vocile și competențele. Este parte din spiritul proiectului nostru și e un real exercițiu de colaborare, specialiștii din Rețea fiind cei ce au trasat liniile acestei campanii” a declarat Gabriela Mirescu, fondatoarea Rețelei de Solidaritate.

Profesioniștii din Rețea au pregătit o serie de articole informative, un chestionar tematic ce va fi lansat public pe paginile Rețelei de Solidaritate, mai multe materiale foto-video explicative, rubrica video “Minutul de Sănătate” în care profesioniști din Rețea răspund într-un minut și pe înțelesul tuturor la întrebări privind rezistența la antimicrobiene.

Ca și în alte proiecte lansate de Rețeaua de Solidaritate, profesioniștii vor interveni cu informații și în presa națională. Trei dezbateri LIVE cu specialiști vor avea loc pe paginile Rețelei de Solidaritate și ale partenerilor de campanie, sub genericul “Dialog cu Diaspora”.

Rezistența la antimicrobiene (medicamente din care fac parte și antibioticele) apare atunci când bacteriile, ciupercile, virusurile, și paraziții nu mai sunt afectați de acțiunea medicamentelor, astfel încât infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat. Rezistența are un impact direct asupra sănătății umane și animale, precum și a sistemelor publice de sănătate. Chiar și economiile naționale sunt afectate deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității.

Din ce în ce mai multe boli comune, inclusiv infecții ale tractului respirator, infecții cu transmitere sexuală și infecții ale tractului urinar sunt netratabile; procedurile medicale care salvează vieți devin mult mai riscante, iar sistemele noastre alimentare sunt din ce în ce mai precare. Organizația Națiunilor Unite (ONU) preconizează că până în 2050 s-ar putea ajunge la 10 milioane de morți din această cauză, dacă nu se iau măsuri concrete și urgente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că „fără acțiuni armonizate și imediate la scară globală, lumea se îndreaptă spre o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea ucide din nou”. OMS a propus un „Plan global de acțiune privind rezistența antimicrobiană”, cu 5 (cinci) obiective strategice printre care și îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene.

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în mass media (prin parteneri și colaboratori).