Category: Comunicate iSense Solutions

15
Sep

Unu din doi români din mediul urban vor să cumpere acum și să plătească mai târziu

Unu din doi români din mediul urban intenționează să folosească servicii de tipul  “Buy Now and Pay Later” – Cumperi acum, plătești mai târziu”, arată un studiu iSense Solutions, realizat la comanda companiei fintech Revo Technologies ce operează brandul Mokka, cea mai rapidă soluție de creditare din România. Astfel, 55% dintre respondenți afirmă că intenționează să cumpere produse pe care să le achite ulterior în rate în următorul an.

Aproape jumătate dintre respondenți (46%) cunosc serviciul „Cumperi acum, plătești mai târziu”,  care oferă clienților posibilitatea de a face achiziții instantaneu în magazine online și offline și de a plăti pentru acestea în rate lunare în timp.

Mokka, primul serviciu „Cumperi acum, plătești mai târziu”, disponibil la comercianți precum Noriel, Mobexpert, CCC și alții, a fost introdus în România de compania fintech Revo Technologies la începutul acestui an. Revo Techologies, care operează și în Polonia și Rusia, intenționează să se extindă în Europa Centrală în următoarele 18-24 de luni, iar în prezent se mândrește cu peste 7.000 de magazine partenere din regiune și cu peste 8 milioane de utilizatori înregistrați.

Suntem încântați că România s-a aliniat la trendul global „Cumperi acum, plătești mai târziu” (Buy Now Pay Later), care devine din ce în ce mai popular pe zi ce trece, atât în rândurile comercianților de top, cât și al cumpărătorilor mai tineri. Mokka oferă cumpărătorilor o modalitate flexibilă și transparentă de a plăti pentru achiziții, o alternativă superioară produselor bancare tradiționale în ceea ce privește ușurința și comoditatea “, a declarat Irene Shvakman, fondatorul Revo Technologies.

Totodată, pentru majoritatea românilor din mediul urban, timpul în care este acordat un credit este de cea mai mare importanță: 45% consideră foarte importantă viteza de acordare a creditului.

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna august 2021, pe un eșantion de 500 de respondenți cu vârsta între 18 și 65 de ani, din mediul urban, grad de eroare +/-4,38%, la un nivel de încredere de 95% .

CE ESTE BNPL

BNPL este un serviciu nou, oferit de companiile fintech la nivel global, care este disponibil în magazinele online și offline și permite oricărui cumpărător să se înregistreze în câteva secunde și să poată plăti achizițiile ulterior în rate convenabile. Cu dobânzi subvenționate de comercianți, BNPL este oferit în condiții foarte atractive pentru consumatori, cu condiții de plată și prețuri clare și transparente. Datorită acceptării puternice a consumatorilor, adăugarea BNPL în magazine aduce rezultate pozitive pentru comercianți prin creșterea traficului către magazine și creșterea conversiei.

09
Sep

8 din 10 părinți consideră că elevii ar trebui să se întoarcă fizic în unitățile de învățământ, odată cu începerea noului an școlar

În contextul pandemiei de COVID-19, deși ne aflăm la începutul valului 4, cel mai recent studiu iSense Solutions arată că 79% dintre parinti își doresc ca activitatea școlară să se desfășoare fizic, iar copiii să meargă la școală. Aceștia sunt de părere că celor mici le lipsește interacțiunea cu colegii și profesorii, socializarea, precum și activitățile fizice în grup.

Când vorbim despre învățământul mixt (o săptămâna online și o săptămâna la școală), acesta nu pare să satisfacă așteptările părinților. Aceștia consideră că elevii nu pot asimila informațiile la fel de bine că în cazul școlii în format fizic. 6 din 10 părinti sunt de părere că educația hibrid va avea un impact negativ asupra actului educational. Totodată, nu toți copiii beneficiază de echipamentele necesare desfăsurării orelor online, astfel că accesul la educație devine mai dificil.

Peste jumătate dintre părinții din mediul urban (57%) consideră că, în fiecare clasă, ar trebui să existe soluții dezinfectante. De asemenea, jumătate (50%) dintre aceștia consideră că sălile speciale (ex. sala de sport, laboratoarele etc.) ar trebui să fie dezinfectate după fiecare oră de curs.

Dacă vorbim despre alte măsuri de siguranță pe durata participării fizice la orele de curs, 39% dintre părinții din mediul urban, utilizatori de internet, consideră că atât elevii cât și profesorii ar trebui să poarte măști, 41% sunt de părere că după fiecare oră elevii și profesorii ar trebui să își dezinfecteze mâinile, iar 32% consideră că la intrarea în unitățile de învățământ ar trebui să existe covoare dezinfectante. În același timp, aceștia consideră că ar fi necesare mai multe campanii de informare, precum și testarea gratuită a copiilor în cazul apariției unor cazuri în școală.

Datele din cercetarea calitativă în comunitatea iSense arată că parinții din mediul urban, utilizatori de internet, au liste cu rechizitele necesare și de asemenea se consultă cu profesorii despre lucrurile care trebuiesc cumpărate. Ca locuri preferate pentru achizitie sunt menționate Jumbo (rechizite), Pepco (îmbracaminte/încalțăminte), hypermarketurile/supermarketurile (Carrefour, Auchan, Cora), librăriile de cartier (pentru prețurile mai mici).

 

În ceea ce privește îngrijirea copiilor după ce aceștia se întorc de la școală, aproximativ o treime (31%) dintre parinți spun că vor lăsa copilul în grijă bunicilor sau a unei bone, în timp ce 1 din 3 îsi vor schimba programul de lucru pentru a putea sta cu cei mici. Doar 2 din 10 părinți din mediul urban își vor lasa copiii la afterschool iar 15% se gândesc să renunțe la job pentru îngrijirea copiilor.

 

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna septembrie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii septembrie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

25
Aug

48% dintre românii din mediul urban declară că citesc etichetele mezelurilor și a preparatelor din carne înainte de cumpărare

Românii din mediul urban sunt consumatori de mezeluri și citesc în general etichetele produselor înainte de achiziționare, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Astfel că, mezelurile reprezintă o alegere gustoasă, sățioasă și rapidă pentru 51% dintre aceștia.

 

Consumate în anumite ocazii, evenimente festive și diferite momente ale zilei, mezelurile fac parte din meniul românilor din mediul urban utilizatori de internet, 7 din 10 consumând cel puțin o dată pe săptămână.

Când vorbim despre ocazii de consum, mezelurile sunt alese pentru o gustare rapidă (de către 51% dintre consumatori) sau la micul dejun (50%). De asemenea, mezelurile sunt consumate cu ocazia deplasărilor în afara localității (31%), dar și ca momente de răsfăț/ când le este poftă (30 %), sau când au musafiri (18 %), încercând să îi impresioneze prin diferite platouri, grătare care includ cârnăciori și o gamă largă de specialități din carne.

În peste 85% din gospodăriile cu copii, consumatorii declară că preparatele din carne și mezelurile sunt consumate inclusiv de către copii, aceștia consumând mezeluri, în medie, de 3 ori pe săptămână. Jumătate dintre părinți obișnuiesc să cumpere mezeluri și preparate din carne dedicate copiilor (52%), în timp ce cealaltă jumătate cumpără mezeluri clasice (48%).

 

Când vorbim despre suma alocată achiziționării de mezeluri și produse pe bază de carne, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet obișnuiesc să cheltuiască într-o săptămână mai puțin de 50 de lei, pe când 30% dintre aceștia, alocă un buget mai ridicat, cuprins între 51-70 de lei pe săptămână pentru produsele pe bază de carne, iar restul alocă peste 70 lei pentru cumpărarea mezelurilor.

 

În ceea ce privește locul de unde achiziționează produsele, consumatorii preferă hipermarketurile/ supermarketurile: Lidl (60%), Kaufland (56%), Carrefour (35%), Profi (23%), Auchan (22%), Penny (22%), urmate de magazinele mici de cartier (18%) și piața agroalimentară (12%). Pentru București, Mega Image reprezintă unul dintre principalele locuri de achiziție a preparatelor din carne și mezeluri, pentru 4 din 10 consumatori.

 

În ciuda procentului mai redus al celor ce optează să cumpere carne și mezeluri direct de la producătorii locali (2 din 10), aceștia au fost asociați cu o calitate mai ridicată, cantitate mai mare de carne, mai puțini aditivi și un gust mai bogat.

Printre principalele criterii de achiziție ale mezelurilor se regăsesc: gustul (important pentru 32% dintre consumatori), urmat de ingredientele naturale ale produselor (criteriu important pentru 31% dintre aceștia), originea (dacă produsul este românesc- 13%) și prețul (10%).

 

Când vorbim despre preferințe legate de tipul produsului și felul în care sunt ambalate, 58% preferă mezelurile ambalate feliat (tip preferat și mai mult de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani: 70%). Produsele ambalate baton sunt preferate de 55% dintre românii din mediul urban, în timp de 44% cumpără mezeluri vrac feliat. 2 din 10 consumatori de mezeluri din mediul urban obișnuiesc să cumpere vrac baton.

 

Înainte de achiziționarea mezelurilor sau preparatelor din carne, 48% dintre consumatori declară că citesc întotdeauna eticheta produsului, căutând informații despre aditivi sau coloranți, despre conținutul de carne, care este dorit să fie de preferat peste 95% și specificații de tip bio/ eco.

 

Comunicarea producătorilor de mezeluri a conținutului ridicat de carne, precum și a etichetelor curate reprezintă unul dintre factorii ce pot explica procentul mare al consumatorilor din mediul urban ce declară că citesc eticheta mezelurilor aproape întotdeauna. Totodată, frecvența ridicată de consum a mezelurilor, în rândul copiilor generează o atitudine mai precaută a părinților în a face alegeri mai sănătoase, declară Laura Roșca- Quantitative Research Director iSense Solutions.

 

În ceea ce privește sortimentul preferat, salamul crud uscat (44%) ocupă prima poziție, la o diferență mare fața de alte sortimente, cum ar fi: mușchiul file (13%), șunca (8%), salamul fiert (ex: de vară, salam Victoria– 8%), urmate de pastramă, parizer sau prosciutto cu un procent de 4% fiecare.

 

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% si din comunitatea online iSense Modern Consumers în decursul lunii iulie 2021, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

10
Aug

50% dintre românii din mediul urban și-au schimbat comportamentul de utilizare a produselor cosmetice și de îngrijire personală de când a început pandemia

În contextul pandemiei, utilizarea produselor cosmetice și de îngrijire personală a suferit modificări pentru jumătate dintre românii din mediul urban. 28% dintre respondenti au ales să folosească mai puține produse cosmetice de când a început pandemia (în special tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani (45%)). De asemenea,  12% dintre românii din mediul urban declară că au o altă rutină de când a început pandemia, iar 6% au renunțat de tot să mai folosească produse cosmetice.

Utilizarea produselor cosmetice de îngrijire capătă semnificații diferite în funcție de scopul cu care sunt folosite, dar și de implicarea utilizatorilor în universul cosmeticelor și al îngrijirii tenului.

Astfel, 50% dintre românii din mediul urban, utilizatori de internet declară că urmează o rutină strictă de înfrumusețare (în special femeile – 73% vs. 24% bărbați).

Când vorbim despre categoriile de utilizatori ai produselor cosmetice, în cadrul  Comunității Online de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, au fost identificate 2 segmente de utilizatori ale produselor cosmetice: primul segment, cei care urmează rutine de îngrijire, cu efecte vizibile în timp și care obișnuiesc să aibă rutine simple. Al doilea segment, poziționat ca expert, se raportează la cosmetice cu precădere din perspectiva produselor dermato-cosmetice. Acești utilizatori de regulă se confruntă cu probleme dermatologice specifice (acnee, rosacea, hiperpigmentare etc.) și din nevoia de control a problemelor tenului, devin treptat experți prin cunoștințele dobândite în timp, prin testarea diferitelor produse, substanțe active și combinații între ingrediente “pe propria piele”. Pentru aceștia, rutina de îngrijire a tenului este mai degrabă construită în timp, prin multiple încercări.

Atunci când aleg produsele cosmetice pe care să le folosească, românii din mediul urban țin cont de o serie de criterii cum ar fi: beneficiile (68%) și ingredientele produsului (36%), renumele mărcii (32%) – semnificativ mai mult în cazul bărbaților 40% –, review-urile online (17%), recomandarea medicului (16%), recomandarea prietenilor/ rudelor (14%) și recomandarea specialistului din magazin (9%).

Femeile, mai mult decât bărbații, sunt atente la review-urile online (22% vs. 11% bărbați), la beneficiile produsului (75% vs. 60% bărbați) și la ingredientele produsului (42% vs. 30% bărbați).

Recomandările medicului sunt mai degrabă luate în considerare de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (25% vs. 16% total), dar și de persoanele mature (30-45 ani – 20% vs. 16% total).

Din punct de vedere obiceiuri de achiziție a produselor cosmetice și îngrijire, 38% dintre românii din mediul urban declară că le cumpără în general o dată pe lună și un procent similar de 34% le cumpără cel puțin o dată la 2 – 3 săptămâni.

 

Locul de achiziție în general diferă în funcție de gen si de vârstă, dar cele mai des menționate sunt hipermarketurile/ supermarketurile (72%), magazinele online (33%), magazinele fizice specializate (29%), de la consultanții de beauty – cum ar fi Avon, Oriflame etc. – (21%), din farmacii (20%) și direct din magazinele producătorilor (7%).

Femeile mai mult decât bărbații preferă magazinele online (41% vs. 25%),  consultanții de beauty (32% vs. 9%) si farmaciile (27% vs. 12%). Tinerii (18-29 ani) cumpără mai mult decât ceilalți din magazinele fizice specializate (47% vs. 29% total ) și din magazinele online (48% vs. 33% total). Persoanele mature (46-55 ani), mai mult decât restul preferă hipermarketul/ supermarketul (77% vs. 72% total).

Atunci când vine vorba să aleagă marca de produse cosmetice și îngrijire, 49% se declară fideli unui anumit brand, în timp ce 51% își doresc să experimenteze și nu se limitează la o singură marcă. Etichetele produselor cosmetice sunt verificate întotdeauna de 47% dintre românii din mediul urban, în timp ce 40% le verifică doar la prima cumpărare si 5% nu citesc niciodată eticheta.

3 din 10 români declară că folosesc cremele de sezon, cum ar fi cele care conțin SPF, doar în vacanță sau atunci când simt nevoie și 22% le folosesc în fiecare zi.

 

„A avea un ritual de îngrijire corespunzător reprezintă un trend în rândul utilizatorilor de cosmetice, în special în cazul femeilor. Această nevoie este completată și de încercarea de a găsi și a folosi produse cât mai puțin procesate, care să conțină cât mai puține ingrediente (de preferat doar substanța activă), să fie naturale, dar și produse care să răspundă mai multor nevoi și cu rezultate de impact. Și chiar dacă în acest moment produsele cosmetice și de îngrijire de sezon nu sunt văzute ca fiind un ”must-have” și în sezoanele mai reci, informarea utilizatorilor despre acest subiect este în creștere,  fiind un subiect discutat și întâlnit frecvent pe rețelele sociale”,  declară Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions

 

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în luna iulie, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunii iunie 2021, în Comunitatea Online  de Cercetare Calitativă iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.

11
Jun

85% dintre români au luat vitamine sau suplimente alimentare în perioada pandemiei pentru a-și întări sistemul imunitar

În contextul pandemiei, românii sunt conștienți de importanța unui sistem imunitar puternic. Astfel, 85% dintre consumatori au luat în ultima lună vitamine, iar 79% au luat suplimente alimentare. În top 3 vitamine preferate se numără Vitamina C (49%), Vitamina D (41%) și Magneziu (40%). Totuși, dacă vitamina C este luată în proporții similare de bărbați și femei, cele din urmă iau în mai mare măsură decât bărbații atât vitamina D (46% femei vs. 36% bărbați), cât și magneziu (43% femei vs. 36% barbati). În ceea ce privește suplimentele alimentare, cele mai populare sunt suplimentele pentru imunitate (42%) și cele pentru protecția ficatului (21%).

Apetența pentru vitamine și suplimente pare să fie alimentată și de nivelul de stres cauzat de pandemie. Vitaminele sunt percepute ca fiind în strânsă asociere cu nivelurile de energie și vitalitate simțite atât la nivel fizic, cât și la nivel psihic. Sunt asociate cu un „boost” de energie care îmbunătățește performanțele, întărește sistemul imunitar și conferă o stare de bine a organismului.

Persoanele cu un nivel de stres ridicat sunt mai predispuse să ia Vitamina C (64% față de 49%) sau Vitamina D (58% față de 41%), conform nivelurilor de stres definite în Consumer Stress Score, un instrument de măsurare a gradului de stres al consumatorilor în pandemie, dezvoltat de iSense Solutions.

În ceea ce privește suma alocată, românii cheltuiesc în medie 84 de RON pe lună pentru a achiziționa vitamine și suplimente alimentare. Suma este mai mare în rândul femeilor (94 RON) decât în rândul bărbaților (72 RON). Din nou, cei cu un grad mai mare de stres în privința epidemiei cheltuiesc și mai mult pe vitamine și suplimente (113 RON pe lună).

Majoritatea persoanelor cumpără vitamine și suplimente alimentare din farmacii (62%) și din magazine naturiste (31%). Achiziția se face de obicei fără recomandare de la medic – 76% au cumpărat vitamine sau suplimente fără să aibă o prescripție medicală în acest sens. Motivele indicate de consumatori țin mai degrabă de prevenție (37%) și menținerea stării de bine (43%).

„Sănătatea a constituit întotdeauna o valoare importantă a românilor, iar în contextul pandemiei preocuparea pentru sănătate nu putea decât să se accentueze. Prin urmare, datele privind incidența mare a consumului de vitamine și suplimente alimentare nu sunt deloc surprinzătoare. Dacă paza bună trece primejdia rea, în această perioadă vitaminele C, D si Magneziul au fost principalele alegeri ca mijloc de prevenție în perioada pandemiei”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions

 

Datele prezentate fac parte din studiul Omnibus Săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions în perioada aprilie-mai, 2021 pe un eșantion de 500 de respondenți, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Cercetarea calitativă a fost realizată în decursul lunii mai 2021, în comunitatea online iSense Modern Consumers, comunitate ce cuprinde 50 de persoane cu vârsta între 18 și 55 de ani, din mediul urban.