Consumat acasă, în oraș sau la birou, micul dejun reprezintă momentul cu care ne începem ziua și este ritualul care ne dă energia necesară pentru toate celelalte activități. 7 din 10 români consideră că micul dejun este important, alegând să îl consume în medie de 5 ori pe săptămână. Cei care declară că au un stil de viață sănătos iau micul dejun zilnic într-o proporție mai mare (71% vs. 54% total români din mediul urban), la fel și cei care declară că fac sport/ mișcare în mod regulat – 64%, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Românii din mediul urban asociază micul dejun cu sentimentul oferit de cadrul familial, respectiv de propria locuință și de obicei micul dejun se ia acasă (87%), împreună cu familia sau partenerul/a (59%), dar și singuri (33%). Aceștia declară că micul dejun este un prilej de a fi împreună, “cel mai frumos mic dejun e atunci când suntem toți patru la masă, noi doi și fetele noastre, indiferent de locație”. 10% iau micul dejun la birou, în timp ce 2% iau micul dejun pe drum – în timp ce merg, sau în mașină.

Când vorbim despre orele la care servesc prima masă a zilei, cel mai des este consumată între orele 8:00 și 10:00 dimineața (47% dintre cei care iau mic dejun) sau între 6:00 și 8:00 (38%). Un sfert dintre tinerii care iau micul dejun, mănâncă după ora 10:00 (vs. 78% tineri care îl iau înainte de ora 10:00). O treime dintre cei care obișnuiesc să mănânce micul dejun îi alocă până în 15 minute, iar aproape jumătate între 15 și 30 de minute.

Puțin peste jumătate dintre românii din mediul urban (54%) iau micul dejun zilnic. Cei care uneori aleg să sară peste prima masă a zilei declară că principalele motive pentru care o fac sunt lipsa poftei de mâncare (36%), startul zilei cu cafea sau țigară (24%), dar și lipsa timpului (23%).

Întrebați care sunt alimentele consumate la micul dejun, aceștia menționează ouăle (62%), brânzeturile (61%) și mezelurile (50%) iar cele mai apreciate băuturi  sunt cafeaua (63%), iaurtul, sana, chefirul (fiecare 43%) și laptele (37%). Un sfert dintre românii din mediul urban mănâncă fructe la micul dejun, tot un sfert consumă legume și 8% beau suc sau smoothie de fructe/ legume. Cei care au copii în gospodărie, comparativ cu populația totală din mediul urban,  mănâncă într-o măsură mai mare unele alimente la micul dejun: iaurt, sana, chefir (48% vs. 43%), unt (47% vs. 43%), cereale/ musli (34% vs. 29 %) dar și produse de patiserie cumpărate (croissante, ștrudel, covrigi s.a. – 21% vs. 17%).

Aproximativ un sfert dintre românii din mediul urban cu acces la internet consideră că au un stil de viață sănătos. Aceștia evită mâncărurile de tip fast food – 62% comparativ cu  populația totală – 38%) și băuturile carbogazoase (60% in comparație cu 40% populația totală), încercând să consume zilnic fructe și/ sau legume (76% vs. 50%). Cei care fac sport/ mișcare în mod regulat mănâncă într-o proporție mai mare vs. populația totală, batoane de cereale (12% vs. 7%) și beau shake proteic (5% vs. 2%).

Totodată, când vorbim despre responsabilitate și puterea exemplului, 8 din 10 români consideră că micul dejun este foarte important pentru copii, motiv pentru care 34% dintre cei care au copii afirmă că iau micul dejun pentru a fi un exemplu pentru micuți.

La capitolul weekend-uri și răsfățuri, 43% dintre români afirmă că în weekend alocă mai mult timp micului dejun sau se răsfață cu unul special (35%). 1 din 10 români din mediul urban declară că a mers să ia brunch-ul o dată pe săptămână în ultimul an, în timp ce 37% dintre romani susțin că nu au mers niciodată.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în luna ianuarie 2022.

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%).

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%).

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

A început deja perioada în care oamenii se gândesc la pregătirile de sărbători, unde vor merge, își fac calcule privind bugetul, ce cadouri vor cumpăra și ce preparate tradiționale vor găti.

Majoritatea românilor din mediul urban (88%) își vor petrece sărbătorile de iarnă acasă, fie ca e vorba de familia restrânsă, familia extinsă, sau acasă la prieteni. Românii sunt în continuare precauți din cauza pandemiei, astfel  66% își vor petrece sărbătorile doar cu familia restrânsă.

Doar 5% dintre persoane au declarat că își vor petrece sărbătorile într-un alt loc diferit de reședință (4% la munte în țară și 1% în străinătate), în timp ce 6% aleg să-și împartă sărbătorile în mai multe locuri, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul categoriilor de produse pe care românii le vor cumpăra pentru sărbătorile de iarnă se află mâncarea/ alimentele de bază (97%), cadourile (87%), cosmeticele/ produsele de igienă personală (81%), articolele pentru gospodărie cum ar fi soluții de curățare, detergenți etc (80%) și băuturile alcoolice/ răcoritoare (77%). Bugetul mediu alocat pentru aceste cumpărături este de 478 lei pentru mâncare/ alimente de bază, 464 de lei pentru cadouri, 170 de lei pentru cosmetice, 151 de lei pentru articole pentru gospodărie și 167 de lei pentru băuturi.

Jumătate dintre românii din mediul urban vor achiziționa anul acesta și decorațiuni (51%) și vor scoate din buzunar în medie suma de 136 lei, sau vor avea diverse cheltuieli pentru distracție/ relaxare (49%) care vor costa în medie 413 lei.

În medie, românii din mediul urban alocă pentru toate cheltuielile din perioada sărbătorilor suma de 2,321 lei.

Întrebați de unde vor face cumpărăturile pentru masa de sărbători, în topul preferințelor românilor din mediul urban se află Lidl (60%), Kaufland (55%) și Carrefour (29%). 18% declară că merg la piață, în timp ce 16% preferă magazinele mici de cartier – categoria 46-65 ani cumpără seminificativ mai mult de la producătorii locali sau piață (22%, respectiv 23%). Dacă pentru masa de sărbători românii utilizatori de Internet declară că preferă supermarketurile, pentru achiziționarea cadourilor, online-ul este prima opțiune, urmată de supermarketuri si mall-uri.

Și pentru că una dintre tradițiile de sărbători este primirea și oferirea cadourilor, majoritatea românilor din mediul urban (83%) vor cumpăra cadouri pentru membrii familiei.

O treime (34%) declară că vor achiziționa cadouri și pentru prieteni. Dorința de a oferi cadouri prietenilor este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani  (60%), și în rândul categoriei de vârstă 46-65 ani (62%) .

În plus, au fost menționate și cadourile luate colegilor de muncă (Secret Santa).  Conform informațiilor extrase din Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers această nouă tradiție este percepută ca având și avantaje (cunoașterea colegilor, prilej de socializare, relaxare și ieșire din rutina zilnică), dar și dezavantaje (nu cunoști persoana aleasă, cadourile nu sunt potrivite, colegi nemulțumiți, bugete depășite).

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (47%) au început  să achiziționeze cadouri cu 4 săptămâni înainte de sărbători, iar procentul este mai mare în rândul femeilor (53% vs 42% în rândul bărbaților).  Femeile se dovedesc a fi mai atente la organizarea și planificarea cumpărării cadourilor pentru sărbători.

Cele mai populare cadouri ce vor fi oferite la sărbătorile de anul acesta  sunt  produsele cosmetice și îmbrăcămintea/ încălțămintea (fiecare cu un procent de 47%), urmate de produse pentru casă – decorațiuni, seturi cadou (36%), cărți (33%), bani (19%), bijuterii (18%) și băuturi alcoolice (18%).

Și pentru că sărbătorile înseamnă a dărui și celor fără posibilități, 51% dintre românii din mediul urban afirmă că fac gesturi caritabile, donând pachete din gospodăria proprie (26%), sau alocând un budget pentru astfel de acțiuni. 70 de lei este suma medie pe care aceștia o alocă pentru astfel de gesturi caritabile.

Atunci când vine vorba despre tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, 83% dintre românii din mediul urban își împodobesc bradul, 75% gătesc preparate tradiționale (cozonaci, turtă dulce, piftie, preparate din porc etc), iar 41% colindă. 32% afirmă că merg la biserică cu ocazia sărbătorilor, 25% merg cu sorcova, 23% cu plugușorul, iar 7% nu respectă niciuna dintre tradițiile de sărbători.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiul cantitativ, desfășurat în perioada 24 – 29 noiembrie a cuprins 510 interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.34%, la un nivel de încredere de 95%.

Informatiile calitative au fost extrase din comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani si a fost desfasurat in perioada 29 noiembrie – 4 decembrie.

În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu “World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății.

Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.

Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele studiului arată că deși 94% știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul “rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an. 

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/ a rănilor însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%). De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice/ antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că “deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieții vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Crește astfel riscul de infecții ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”. Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”

Organizatorii campaniei de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene/antibiotice: Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală.

——————————————————–

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Despre noi

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din

domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de

informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website

www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în

mass media (prin parteneri și colaboratori).

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: contact@reteauadesolidaritate.com

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Când vorbim despre principalele aspecte care îi determină pe consumatori să aleagă un produs de la raft, 39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului iar 7% aleg în funcție de renumele brandului, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritiva la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat ca de multe ori, consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări.  Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.