Category: Comunicate iSense Solutions

21
Apr

Românii vor aloca în medie 533 de lei pentru masa de Paște și majoritatea vor petrece Sărbătorile acasă

Se apropie una dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe – Paștele, sărbătorit de 99% dintre persoanele din mediul urban cu acces la internet. 7 din 10 români vor petrece sărbătorile de Paște în propria casă, alături de familia restrânsă, în timp ce 13% vor petrece alături de rude, în propria casa, 13% acasă la alte rude sau în vizite scurte la familie. 6% dintre români vor celebra Paștele în vizite la prieteni, 3% vor opta pentru un concediu în străinătate, 2% vor merge la munte si 2% la mare, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Cele mai importante tradiții pascale pentru românii din mediul urban sunt sărbătorirea Paștelui alături de familie și apropiați (34%), urmat de vopsirea ouălor roșii (20%) și participarea la slujba de Înviere (17%). Mai puțin de 1 din 10 români spun că tradiția care contează cel mai mult pentru ei este momentul Învierii și cântarea specifică de Înviere (9%), urarea tradițională „Hristos a Înviat!” (8%), participarea la denii (5%), pasca (3%) sau respectarea postului Paștelui (2%).

Când vorbim despre masa tradițională de Paște, datele arată că pentru 8 din 10 români din mediul urban ouăle roșii/vopsite nu vor lipsi de pe masa de Paște. Alături de ele, 52% dintre români vor pune pe masă și cozonac, iar 32% vor consuma și sarmale. Pasca, salata de bouef și fripturile de porc și pui vor fi consumate de 27%, 30%, respectiv 26% dintre români, pe când friptura și drobul de miel de 20%. Ciorba de miel este cel mai puțin popular fel de mâncare tradițional ce va fi consumat de Paște, urmând ca doar 8% dintre românii din mediul urban să aibă acest preparat pe masă în ziua de Paște. Atunci când vine vorba despre pască și cozonaci, 39% afirmă că prepară în casă pasca, iar 38% prepară în casă cozonacii. 22% preferă să comande cozonaci, iar 12% comandă pască. 19% vor avea aceste alimente preparate de către rude sau familie, iar 10% nu vor cumpăra sau prepara deloc aceste două preparate.

Suma medie pe care românii din mediul urban utilizatori de internet au de gând să o cheltuiască pentru produsele alimentare și băuturile de pe masa de Paște este de 533 lei.

45% declară că bugetul alocat va fi la fel ca cel de anul trecut, 17% vor aloca un buget mai mare decât în 2021, în timp ce 37% vor cheltui o sumă mai mică decât în anul precedent. Cea mai mare parte a bugetului, aproximativ 298 lei*, va fi alocată alimentelor de bază, urmată de cadouri (114 lei*), vacanțe sau călătorii (98 lei*) și articole vestimentare (77 lei*). (*Sumele medii sunt calculate din toată populația, indiferent dacă achiziționează sau nu categoria de produse/servicii respectivă).

Iepurașul de Paște este sărbătorit de către o parte importantă dintre românii din mediul urban, astfel că 43% dintre aceștia au în plan achiziționarea cadourilor pentru apropiați. Bugetul mediu alocat cadourilor de Paște de către aceștia este de 424 lei, iar cele mai oferite cadouri sunt articolele de îmbrăcăminte sau încălțăminte (40%), produsele de casă și cosmeticele (37%), jucăriile (33%), cărțile (23%), banii (19%), băuturile alcoolice (18%), articolele pentru hobby-uri (10%), bijuteriile (8%) și electronicele sau electrocasnicele (8%), dar și dulciuri (3%). Principala sursă de achiziție pentru cadourile de Paște sunt hypermarket-urile și supermarket-urile (53%), apoi magazinele online (49%), mall-urile (44%) si magazinele stradale (15%).

3% dintre romani vor petrece sărbătorile de Paște peste hotare. Cele mai populare destinații pentru vacanța sunt Italia, fiind preferată de 31% dintre cei care vor călători cu ocazia sărbătorilor pascale, urmată de Spania și Franța, care vor atrage 19% dintre turiști. Apoi Germania și Bulgaria (alese de 15% dintre cei care vor calatori de Paște), urmate de Țările Nordice (Finlanda, Norvegia, Danemarca) și Ungaria, cu 12%. Anglia, Croația și Elveția vor atrage 8% dintre cei ce vor face Paștele peste hotare, iar Austria și Statele Unite ale Americii de 4%.

41% dintre românii din mediul urban vor dona de sărbătorile pascale către orfelinate, aziluri de bătrâni sau cazuri sociale. 15% dintre români vor dona bani, in medie 176 lei, iar 26% vor dona lucruri.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban, desfășurat în perioada 15-18 aprilie 2022. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1009 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.09%, la un nivel de încredere de 95%.

07
Mar

iSense Solutions prezintă Global Consumer Trends Report 2022

Pe 10 februarie, agenția de cercetare de piață iSense Solutions a lansat raportul Global Consumer Trends 2022, în cadrul unui eveniment hibrid. Raportul analizează cele mai importante tendințe dintr-o perspectivă comparativă pe 8 țări (România, Albania, Bulgaria, Croația, Serbia, Slovenia, Franța și UK), cu informații racordate la schimbările globale ale secolului XXI, și oferă un tablou complet asupra celor mai actuale trenduri și noutăți în materie de consum.

Conferința s-a concentrat pe trei dintre cele 10 trenduri explorate de raportul Global Consumer Trends, prezentând cele mai noi date în ceea ce privește Work from Home, Blockchain și New Media.

Românii își doresc flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii

Se împlinesc aproape 2 ani de când munca de acasă, sau “Work from home”, a devenit o realitate cotidiană pentru mulți dintre angajații din România, cu implicații majore atât asupra angajatorilor cât și asupra stilului de viață al multora dintre noi. Conform datelor din studiul iSense Solutions, 35% dintre angajații români din mediul urban lucrează în prezent de acasă sau hibrid, ca urmare a schimbărilor provocate de pandemie.

În ceea ce privește munca de acasă în restul Europei, pe primul loc se situează UK (59%), țară urmată de Franța (52%), Slovenia (44%), Bulgaria (41%), Serbia și România (fiecare cu un procent de 35%), Croația (30%) și Albania (28%). De asemenea, conceptul de „muncă hibrid” a devenit un beneficiu important pentru angajați – 79% consideră că a munci de acasă este un beneficiu. Aceștia declară că au devenit mai conștienți de timpul lor, că investesc mai mult în dezvoltarea personală în timp ce muncesc de acasă și reconsideră oportunitățile de job dacă acestea nu oferă flexibilitate în privința locului de desfășurare a muncii.

România, în top 3 țări cu cei mai mulți investitori în criptomonede, după Slovenia și Croația

Un alt trend prezentat în raportul Global Consumer Trends 2022 este „Blockchain World”, puternic susținut de avântul criptomonedelor.  În topul celor care declară ca au auzit despre criptomonede se află Croația (97%), urmată de Serbia și Bulgaria (fiecare cu un procent de 96%), România (95%). Restul țărilor au de asemenea procente mari, Slovenia – 95%, Albania – 88%, Franța – 81% și UK – 72%.

Pentru 79% dintre românii din mediul urban care declară că au auzit despre criptomonede, prima mențiune spontană este Bitcoin. De asemenea, 18% dintre românii din mediul urban declară că au investit în criptomonede, iar suma medie investită este de 237 euro.

Podcasturile, cel mai popular format de conținut în România vs. țările din regiune

Când vorbim despre New media, Podcasturile au devenit o formă de comunicare foarte populară în România. De altfel, românii din mediul urban declară în cea mai mare proporție că ascultă podcasturi comparativ cu restul țărilor incluse în studiu. Astfel,  70% dintre români spun că au ascultat un podcast, urmați de francezi, cu 56%, și englezi, cu 52%. În ceea ce privește conținutul consumat, românii din mediul urban declară că ascultă podcasturi din sfera divertismentului (61%), cele de tip talk-show (57%), educaționale (40%), lifestyle (29%), despre știri (24%), pentru copii și familie (19%) și cele cu conținut sportiv (15%). Popularitatea podcasturilor se datorează faptului că acestea acoperă o arie mare de nevoi, osclilând între a fi o formă de divertisment sau un instrument de dezvoltare personală.

 

Poate cele mai surprinzătoare descoperiri din studiul de trenduri de anul acesta au fost că românii sunt early adopters față de țările din regiune, atât în ceea ce privește trendurile de digital (cripto și NFT), dar și când vine vorba de consum media – avem cea mai mare rată de adopție a Netflix și a podcasturilor. România are din acest punct de vedere un profil mult diferit față de țările din imediata vecinatate și se apropie mai degrabă de țări din vestul Europei, precum Franța sau Anglia. Faptul că persoanele incluse în studiu au fost intervievate online, deci au un profil ușor mai elevat din punct de vedere al educației și al veniturilor explică doar parțial aceste diferente și suntem mai degrabă în fața unor schimbări tehnologice profunde pe care consumatorii români le îmbrățișează mult mai ușor decât vecinii lor.”  afirmă Andrei Elvadeanu, Quantitative Research Director la iSense Solutons.

 

Sustainability, Healthy Lifestyle, Work from Home, Coping with Isolation, Taking Charge, Blockchain World, Automation, Fast Shopping, New Media, Need for Chill sunt cele 10 trenduri detaliate în cadrul raportului și prezintă o analiză completă, care include un mix de metodologie – cercetare calitativă și cantitativă, pe un eșantion de peste 3.800 de respondenți din 8 țări, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, și o serie de teme în Comunitatea Online iSense Solutions din România, comunitate formată din 50 de persoane, cu vârsta între 20-55 ani. Datele au fost culese în luna ianuarie 2022.

Raportul complet va fi disponibil începând cu 10 martie a.c, iar cei care sunt interesați să-l achiziționeze pot contacta compania de cercetare iSense Solutions pe adresa [email protected].

23
Feb

Cât de important este micul dejun pentru români?

Consumat acasă, în oraș sau la birou, micul dejun reprezintă momentul cu care ne începem ziua și este ritualul care ne dă energia necesară pentru toate celelalte activități. 7 din 10 români consideră că micul dejun este important, alegând să îl consume în medie de 5 ori pe săptămână. Cei care declară că au un stil de viață sănătos iau micul dejun zilnic într-o proporție mai mare (71% vs. 54% total români din mediul urban), la fel și cei care declară că fac sport/ mișcare în mod regulat – 64%, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Românii din mediul urban asociază micul dejun cu sentimentul oferit de cadrul familial, respectiv de propria locuință și de obicei micul dejun se ia acasă (87%), împreună cu familia sau partenerul/a (59%), dar și singuri (33%). Aceștia declară că micul dejun este un prilej de a fi împreună, “cel mai frumos mic dejun e atunci când suntem toți patru la masă, noi doi și fetele noastre, indiferent de locație”. 10% iau micul dejun la birou, în timp ce 2% iau micul dejun pe drum – în timp ce merg, sau în mașină.

Când vorbim despre orele la care servesc prima masă a zilei, cel mai des este consumată între orele 8:00 și 10:00 dimineața (47% dintre cei care iau mic dejun) sau între 6:00 și 8:00 (38%). Un sfert dintre tinerii care iau micul dejun, mănâncă după ora 10:00 (vs. 78% tineri care îl iau înainte de ora 10:00). O treime dintre cei care obișnuiesc să mănânce micul dejun îi alocă până în 15 minute, iar aproape jumătate între 15 și 30 de minute.

Puțin peste jumătate dintre românii din mediul urban (54%) iau micul dejun zilnic. Cei care uneori aleg să sară peste prima masă a zilei declară că principalele motive pentru care o fac sunt lipsa poftei de mâncare (36%), startul zilei cu cafea sau țigară (24%), dar și lipsa timpului (23%).

Întrebați care sunt alimentele consumate la micul dejun, aceștia menționează ouăle (62%), brânzeturile (61%) și mezelurile (50%) iar cele mai apreciate băuturi  sunt cafeaua (63%), iaurtul, sana, chefirul (fiecare 43%) și laptele (37%). Un sfert dintre românii din mediul urban mănâncă fructe la micul dejun, tot un sfert consumă legume și 8% beau suc sau smoothie de fructe/ legume. Cei care au copii în gospodărie, comparativ cu populația totală din mediul urban,  mănâncă într-o măsură mai mare unele alimente la micul dejun: iaurt, sana, chefir (48% vs. 43%), unt (47% vs. 43%), cereale/ musli (34% vs. 29 %) dar și produse de patiserie cumpărate (croissante, ștrudel, covrigi s.a. – 21% vs. 17%).

 

Aproximativ un sfert dintre românii din mediul urban cu acces la internet consideră că au un stil de viață sănătos. Aceștia evită mâncărurile de tip fast food – 62% comparativ cu  populația totală – 38%) și băuturile carbogazoase (60% in comparație cu 40% populația totală), încercând să consume zilnic fructe și/ sau legume (76% vs. 50%). Cei care fac sport/ mișcare în mod regulat mănâncă într-o proporție mai mare vs. populația totală, batoane de cereale (12% vs. 7%) și beau shake proteic (5% vs. 2%).

Totodată, când vorbim despre responsabilitate și puterea exemplului, 8 din 10 români consideră că micul dejun este foarte important pentru copii, motiv pentru care 34% dintre cei care au copii afirmă că iau micul dejun pentru a fi un exemplu pentru micuți.

La capitolul weekend-uri și răsfățuri, 43% dintre români afirmă că în weekend alocă mai mult timp micului dejun sau se răsfață cu unul special (35%). 1 din 10 români din mediul urban declară că a mers să ia brunch-ul o dată pe săptămână în ultimul an, în timp ce 37% dintre romani susțin că nu au mers niciodată.

 

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în luna ianuarie 2022.

13
Jan

Studiu iSense Solutions: Crește apetitul românilor pentru cumpărăturile online

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%).

 

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%).

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.

 

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

 

20
Dec

5 din 10 români încep cumpărarea cadourilor cu 1 lună înainte de sărbătorile de iarnă

A început deja perioada în care oamenii se gândesc la pregătirile de sărbători, unde vor merge, își fac calcule privind bugetul, ce cadouri vor cumpăra și ce preparate tradiționale vor găti.

Majoritatea românilor din mediul urban (88%) își vor petrece sărbătorile de iarnă acasă, fie ca e vorba de familia restrânsă, familia extinsă, sau acasă la prieteni. Românii sunt în continuare precauți din cauza pandemiei, astfel  66% își vor petrece sărbătorile doar cu familia restrânsă.

Doar 5% dintre persoane au declarat că își vor petrece sărbătorile într-un alt loc diferit de reședință (4% la munte în țară și 1% în străinătate), în timp ce 6% aleg să-și împartă sărbătorile în mai multe locuri, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

În topul categoriilor de produse pe care românii le vor cumpăra pentru sărbătorile de iarnă se află mâncarea/ alimentele de bază (97%), cadourile (87%), cosmeticele/ produsele de igienă personală (81%), articolele pentru gospodărie cum ar fi soluții de curățare, detergenți etc (80%) și băuturile alcoolice/ răcoritoare (77%). Bugetul mediu alocat pentru aceste cumpărături este de 478 lei pentru mâncare/ alimente de bază, 464 de lei pentru cadouri, 170 de lei pentru cosmetice, 151 de lei pentru articole pentru gospodărie și 167 de lei pentru băuturi.

Jumătate dintre românii din mediul urban vor achiziționa anul acesta și decorațiuni (51%) și vor scoate din buzunar în medie suma de 136 lei, sau vor avea diverse cheltuieli pentru distracție/ relaxare (49%) care vor costa în medie 413 lei.

În medie, românii din mediul urban alocă pentru toate cheltuielile din perioada sărbătorilor suma de 2,321 lei.

Întrebați de unde vor face cumpărăturile pentru masa de sărbători, în topul preferințelor românilor din mediul urban se află Lidl (60%), Kaufland (55%) și Carrefour (29%). 18% declară că merg la piață, în timp ce 16% preferă magazinele mici de cartier – categoria 46-65 ani cumpără seminificativ mai mult de la producătorii locali sau piață (22%, respectiv 23%). Dacă pentru masa de sărbători românii utilizatori de Internet declară că preferă supermarketurile, pentru achiziționarea cadourilor, online-ul este prima opțiune, urmată de supermarketuri si mall-uri.

Și pentru că una dintre tradițiile de sărbători este primirea și oferirea cadourilor, majoritatea românilor din mediul urban (83%) vor cumpăra cadouri pentru membrii familiei.

O treime (34%) declară că vor achiziționa cadouri și pentru prieteni. Dorința de a oferi cadouri prietenilor este mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani  (60%), și în rândul categoriei de vârstă 46-65 ani (62%) .

În plus, au fost menționate și cadourile luate colegilor de muncă (Secret Santa).  Conform informațiilor extrase din Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers această nouă tradiție este percepută ca având și avantaje (cunoașterea colegilor, prilej de socializare, relaxare și ieșire din rutina zilnică), dar și dezavantaje (nu cunoști persoana aleasă, cadourile nu sunt potrivite, colegi nemulțumiți, bugete depășite).

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (47%) au început  să achiziționeze cadouri cu 4 săptămâni înainte de sărbători, iar procentul este mai mare în rândul femeilor (53% vs 42% în rândul bărbaților).  Femeile se dovedesc a fi mai atente la organizarea și planificarea cumpărării cadourilor pentru sărbători.

Cele mai populare cadouri ce vor fi oferite la sărbătorile de anul acesta  sunt  produsele cosmetice și îmbrăcămintea/ încălțămintea (fiecare cu un procent de 47%), urmate de produse pentru casă – decorațiuni, seturi cadou (36%), cărți (33%), bani (19%), bijuterii (18%) și băuturi alcoolice (18%).

Și pentru că sărbătorile înseamnă a dărui și celor fără posibilități, 51% dintre românii din mediul urban afirmă că fac gesturi caritabile, donând pachete din gospodăria proprie (26%), sau alocând un budget pentru astfel de acțiuni. 70 de lei este suma medie pe care aceștia o alocă pentru astfel de gesturi caritabile.

Atunci când vine vorba despre tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, 83% dintre românii din mediul urban își împodobesc bradul, 75% gătesc preparate tradiționale (cozonaci, turtă dulce, piftie, preparate din porc etc), iar 41% colindă. 32% afirmă că merg la biserică cu ocazia sărbătorilor, 25% merg cu sorcova, 23% cu plugușorul, iar 7% nu respectă niciuna dintre tradițiile de sărbători.

 

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiul cantitativ, desfășurat în perioada 24 – 29 noiembrie a cuprins 510 interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.34%, la un nivel de încredere de 95%.

Informatiile calitative au fost extrase din comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani si a fost desfasurat in perioada 29 noiembrie – 4 decembrie.