Tehnologia este pe zi ce trece tot mai accesibilă, iar soluțiile care ne fac viața mai ușoară sunt disponibile pe majoritatea echipamentelor  pe care oamenii le folosesc acasă. Astfel că, pentru 38% dintre românii din mediul urban care utilizează internetul, casa le conferă sentimente de siguranță sau protecție, în timp ce pentru 27% dintre români, casa inspiră la liniște și pace. Dar oare câți români au auzit de conceptul de soluții inteligente pentru acasă și câți au îmbrațișat conceptul de Smart Home?

9 din 10 români utilizatori de internet din mediul urban declarară că au auzit de conceptul de SMART HOME sau casă inteligentă, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Și vecinii nostri din Balcani sunt interesați de tehnologiile Smart, însă procentele sunt mai mici decat în România: în Bulgaria, 77% dintre persoanele care folosesc internetul au auzit de acest concept, 76% în Croația și 70% în Serbia.

Unul dintre motivele pentru care românii consideră casele inteligente de interes, este acela că aduc o serie de beneficii: economisirea energiei (63%), ușurarea sarcinilor casnice (61%), reducerea consumului și a valorilor facturilor (58%), sau asigurarea securității și siguranței, pentru 56% dintre români.

Jumătate dintre românii din mediul urban sunt de acord cu ideea că este interesant să poți programa diferite dispozitive după bunul plac (54%), sau că o casă inteligentă îți poate salva destul de mult timp (50%).

Și dacă vorbim despre investiții în astfel de sisteme și tehnologii, sumele medii pe care persoanele din regiune se așteaptă să le cheltuiască pentru digitalizarea casei în 2022 sunt: 457 euro în Serbia, 478 euro în Croația, 708 euro în Bulgaria și 945 euro în România.

Întrebați care sunt cele mai interesante categorii din zona tehnologiei pe primul loc se află casele inteligente (72%), cea de-a doua poziție fiind ocupată de echipamentele audio de calitate (41%), iar locul trei revenind categoriei wearebles sau smart watches, pentru 32% dintre români. Realitatea virtuală (VR) este interesantă pentru 31% dintre românii din mediul urban, fiind preferată mai ales de tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 ani (44% dintre aceștia afirmând ca VR-ul este o zonă atractiva pentru ei). Din aceeasi categorie, dronele sau alte jucării conectate prezintă interes pentru 26% dintre românii utilizatori de internet din mediul urban.

Există totuși și temeri legate de sistemele smart din gospodării,  iar cele mai răspândite sunt cele referitoare la siguranță – 30% din bulgari, 34% din croați, 38% din sârbi și 36% din români se tem că cineva ar putea prelua controlul asupra dispozitivelor prin internet, iar 32% din români, 35% din sârbi, 38% din croați și 30% din bulgari sunt îngrijorați că informațiile și documentele stocate pe aceste sisteme pot fi furate. De asemenea a fost menționată și frica de monitorizare continuă și nepermisă (¨imi este frică sa nu acceseze cineva camera/ microfonul și să înregistreze ceea ce se întamplă în casă¨, teamă împărtășită de 23% dintre români, bulgari 22%, croați 26%, sârbi 23%.

Ce alte categorii Smart prefera românii și vecinii din Balcani?

În ceea ce privește intenția de cumpărare în următoarele 6 luni pentru utilizatorii de internet din zona Balcanilor, pe primul loc se află aspiratoarele inteligente (14% Bulgaria și Croația, 16% Serbia și 19% România), urmate de Smartphone-uri (15% Bulgaria, 16% România, 17% Serbia, și 20% Croația), iar, pe locul 3, Smart TV-urile (13% Serbia, 16% Croația și România, 17% Bulgaria).

În medie, românii dețin aproape 8 (7,44) gadget-uri inteligente în gospodărie. Bulgarii dețin aproape 7 dispozitive (6,52), similar cu persoanele din Croația, care dețin tot 7 dispozitive (6,48) și cei din Serbia, tot cu 7 dispozitive (6.82).

Datele prezentate fac parte din studiul online multi-country iSense Solutions “Smart Tech & Smart Home Concept in the Balkans” și a fost realizat pe un eșantion de 1900 de respondenți din mediul urban (1000  respondenti din România- grad de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%, și câte 300 respondenți din Bugaria, Croația și respectiv Serbia- grad de eroare +/-5.66%, la un nivel de încredere de 95%.