Anul școlar 2022 – 2023 se anunță a fi unul plin de noutăți atât pentru elevi cât și pentru profesori, odată cu noile schimbări anunțate de către Ministerul Educației.

Chiar dacă școala începe mai devreme anul acesta, românii din mediul urban utilizatori de internet au început din timp pregătirile pentru cumpărarea celor necesare elevilor, iar magazinele de specialitate oferă o gamă variată de produse pentru toate gusturile și buzunarele. 8 din 10 părinți din mediul urban declară că achiziționează produse pentru noul an școlar înaintea începerii acestuia.

Cele mai populare categorii de produse care au fost, sau vor fi achiziționate pentru anul școlar 2022-2023 sunt: încălțăminte (97%), îmbrăcăminte (96%), rechizite (92%), manuale/ culegeri (84%), laptop/ tabletă(48%), mobilier școlar (47%), telefon mobil (45%).

Bugetul mediu alocat pentru cumpărarea produselor pentru noul an școlar a crescut cu 51% față de anul trecut,  de la 1349 lei în 2021, la 2043 lei în 2022.  ‘’Ca și în anii trecuți, părinții sunt adevărații eroi ai crizelor succesive cu care se confruntă România. În 2022, familiile care au copii s-au adaptat din mers la inflație, sacrificând poate alte zone ale bugetului gospodăriei pentru a se asigura că cei mici sunt pregătiți de începerea școlii, chiar și prin creșterea bugetului până la 51% față de anul trecut’ , declară Andrei Elvădeanu, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.

În ceea ce privește sumele alocate diferitelor produse necesare elevilor, observăm că pentru categoria laptopuri sau tablete românii din mediul urban scot din buzunar în medie 1428 lei, pentru telefoane mobile în medie 885 lei, mobilier școlar în medie 587 lei, îmbrăcăminte 435 lei, încălțăminte 293 lei, rechizite 248 lei și manuale/ culegeri 196 lei.

2 din 3 părinți din mediul urban declară că le dau copiilor bani de buzunar. Suma medie pe care o vor primi elevii de la părinți pentru cele 5 zile din săptămână în care merg la școală este de 61 lei, însemnând aproximativ 12 lei pe zi: elevii cu vârsta  cuprinsă între 7-14 ani vor primi aproximativ 50 lei/săptămână (aprox 10 lei/zi), iar cei cu vârsta cuprinsă între  15-17 ani vor primi mai mult, 68 lei/săptămână (aprox 14 lei/zi).

Metoda preferată prin care părinții dau copiilor bani de buzunar este în numerar (97% dintre părinți au declarat asta), iar 15% dintre părinți declară că le oferă copiilor bani de buzunar și prin transfer bancar pe card.

Informațiile prezentate au fost culese online în perioada 10.08-11.08.2022 de către iSense Solutions. Eșantionul este  format din 458 de părinți, iar datele sunt reprezentative pentru părinții din mediul urban din Romania, cu o marjă de eroare de +/- 4.58%, la un nivel de încredere de 95%.

Întrebați ce fac în timpul pauzei publicitare de la televizor, 89%  dintre românii din mediul urban declară că utilizează smartphone-ul, 73% schimbă canalul pentru a viziona un altul unde nu sunt reclame, 68% fac alte treburi prin casă, 58% mănâncă sau fumează, 55% utilizează calculatorul/laptopul, iar 34% afirmă că se uită la reclame pe alte posturi unde au schimbat. În ceea ce privește consumul de servicii de streaming, 46% declară că se uită pe Netflix/HBO Max/ Youtube în timpul reclamelor.

Dintre cei 9 din 10 români din mediul urban care afirmă că utilizează smartphone-ul în timpul reclamelor, 60% accesează rețelele de socializare, 46% folosesc emailul, 43% vorbesc la telefon, 31% se joacă, 46% vorbesc pe chat sau messenger.

În ce privește produsele văzute în reclame, 19% declară că se informează despre produsele văzute la televizor, iar 13% cumpară produsele pe care le-au vazut la TV.

Dintre cei 55% care declară că utlizează calculatorul/laptopul în timpul pauzei publicitare, 47% accesează rețelele de socializare, 50% folosesc emailul, 39% vorbesc pe chat sau messenger, 32% se joacă, iar 25% declară că se informează despre produsele văzute la televizor și 21% cumpară produsele respective .

Întrebați de ce schimbă canalul cand începe pauza publicitară, 49% dintre românii din mediul urban afirmă că se difuzează prea multe reclame, 45% consideră că reclamele sunt prea lungi, 41% spun că se difuzează aceleași reclame, 28% sunt plictisiți de reclame, 25% afirmă că schimbă postul pentru a găsi altceva mai interesant și 22% găsesc reclamele ca fiind obositoare.

Și totuși, cum ar trebui să fie o reclamă care să capteze atenția? Pentru 48% dintre românii din mediul urban aceasta trebuie să fie credibilă, pentru 46%  amuzantă/haioasă pentru 42% reclamele trebuie să fie scurte și la obiect, 39% consideră că trebuie să fie utile, 32% spun că trebuie să fie educative, în timp ce 6% ar dori să vadă în reclame persoane publice/influenceri.

Când vorbim despre categoriile de interes pentru care s-ar uita la reclame, românii din mediul urban menționează: tehnologia 50%, produsele de îngrijire personală 47%, produsele alimentare 45%, divertismentul 43%, produsele vestimentare 36%.

TV-ul este considerat un canal relevant pentru reclame de 58% dintre românii din mediul urban utilizatori de Internet, urmat de Facebook cu 49%, Youtube cu 35%, site-urile generale 28%, Instagram 22%, Radio 21% și Tik Tok 14%.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 510 de respondenți, desfășurat în luna februarie 2022, marja maximă de eroare +/- 4.38 %, la un nivel de încredere de 95%.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului Big Idea Conference care a avut loc în luna februarie a.c.

Anul 2022 a adus un val de scumpiri în toate industriile iar românii resimt acest lucru pe toate planurile, inclusiv în ceea ce privește vacanțele și călătoriile. Cu toate acestea, românii din mediul urban nu renunță la concedii, ci caută să își ajusteze bugetul și să își ofere momente de relaxare, în țară sau în străinătate, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

79% dintre românii din mediul urban utilizatori de internet au cel puțin o vacanță planificată pentru anul în curs, în ușoara scădere față de anul trecut (83% aveau o vacanță planificată în mai 2021). Dintre cei care vor merge anul acesta în vacanță, 37% vor pleca pe litoralul românesc, 34% la munte în România, 31% în afara țării (un procent în creștere față de anul trecut, când doar 23% intenționau să plece în concediu în afara hotarelor datorită pandemiei) și 19% într-o altă locație din țară, precum Delta Dunării sau stațiunile balneare.

Pentru cei care aleg să își petreacă vacanța de vară în afara României, cea mai frecventă destinație de vacanță rămâne ca și anul trecut, Grecia (32% în 2022, 42% în 2021), urmată de Bulgaria (19% în 2022, 20% în 2021), Italia (20% în 2022, 13% în 2021), Spania (12% în 2022, 18% în 2021) și Turcia (12% atât în 2022, cât și în 2021).

De asemenea, dintre cei care plănuiesc vacanța în străinătate 64% (față de 68% anul precedent), declară că  își achiziționeză și asigurări de călătorie. Cel mai comun tip de asigurare pe care aceștia îl vor cumpăra va fi asigurarea simplă de sănătate (42%), urmată de cea all inclusive (medicală, storno, COVID) în procent de 25% (față de 33% în 2021) și de cea storno (9%).

Ca și mijloc de transport către destinațiile de vacanță, cel mai utilizat este mașina, în scădere însă față de anul trecut datorită creșterii prețurilor la combustibil (71% în 2022, 82% în 2021), urmată de avion (25% în 2022, 22% în 2021) și tren (18% în 2022, 16% în 2021).

Deși anul acesta nu mai sunt restricții de călătorie, românii din mediul urban s-au obișnuit să rămână precauți. 64% dintre aceștia afirmă că vor pleca în concediu doar cu familia restrânsă (57% în 2021), 13% vor pleca cu familia și câțiva prieteni (21% în 2021), iar 11% cu un grup de maximum 5 prieteni (13% în 2021).

Românii sunt mai atenți cu cheltuielile. În 2022, 45% dintre românii din mediul urban vor achiziționa doar cazare (față de 38% în anul precedent), 28% vor alege cazare cu mic dejun (34% în 2021), iar 23% vor achiziționa pachete all inclusive (față de 26% în 2021). Pachetele de tip demipensiune, care includ cazarea, micul dejun și cina, vor fi alese de 17% dintre călători, față de 16% în 2021.

Aproape 5 din 10 români din mediul urban se vor caza la un hotel (48%, față de 54% în 2021), iar 4 din 10 vor sta la o pensiune (față de 52% în 2021). Apartamentele private, de tip Airbnb, vor fi alese de 22% dintre români (față de 21% anul trecut), urmând ca 13% să se cazeze la prieteni sau rude (față de 9% în 2021). 5% vor sta la cort, 2% în rulota și 1% în glamping, la fel ca și anul precedent.

Suma alocată per persoană concediilor, indiferent de destinație, de către românii din mediul urban utilizatori de internet a scăzut față de anul precedent, suma medie alocată per persoană pentru concediile din 2022 fiind de 3179 lei, față de 3308 în 2021.

21% dintre românii din mediul urban nu intenționează să plece în concediu în 2022. Pentru aceștia, motivele s-au schimbat comparativ cu anul trecut. Dacă în 2021 un motiv important erau temerile legate de pandemia de COVID (43% dintre cei care nu au plecat în 2021 au invocat pandemia, 7% în 2022), anul acesta motivul principal ține de latura financiară (75% afirmând că acesta este motivul pentru care nu vor pleca în concediu, în creștere față de 47% în anul precedent). 32% dintre românii care nu vor pleca anul acesta în concediu vor utiliza banii pentru vacanță în alt scop, iar pe 11% dintre români starea de sănătate îi oprește din a face călătorii.

57% dintre românii din mediul urban preferă să aloce un buget limitat per vacanță, dar să plece în mai multe weekenduri, pe când 43% preferă să aloce tot bugetul unei singure vacanțe.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 500 de respondenți atât în 2022, cât și în 2021, marja maximă de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95% și a fost desfașurat în luna mai 2022 și luna mai 2021.

Tehnologia este pe zi ce trece tot mai accesibilă, iar soluțiile care ne fac viața mai ușoară sunt disponibile pe majoritatea echipamentelor  pe care oamenii le folosesc acasă. Astfel că, pentru 38% dintre românii din mediul urban care utilizează internetul, casa le conferă sentimente de siguranță sau protecție, în timp ce pentru 27% dintre români, casa inspiră la liniște și pace. Dar oare câți români au auzit de conceptul de soluții inteligente pentru acasă și câți au îmbrațișat conceptul de Smart Home?

9 din 10 români utilizatori de internet din mediul urban declarară că au auzit de conceptul de SMART HOME sau casă inteligentă, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions. Și vecinii nostri din Balcani sunt interesați de tehnologiile Smart, însă procentele sunt mai mici decat în România: în Bulgaria, 77% dintre persoanele care folosesc internetul au auzit de acest concept, 76% în Croația și 70% în Serbia.

Unul dintre motivele pentru care românii consideră casele inteligente de interes, este acela că aduc o serie de beneficii: economisirea energiei (63%), ușurarea sarcinilor casnice (61%), reducerea consumului și a valorilor facturilor (58%), sau asigurarea securității și siguranței, pentru 56% dintre români.

Jumătate dintre românii din mediul urban sunt de acord cu ideea că este interesant să poți programa diferite dispozitive după bunul plac (54%), sau că o casă inteligentă îți poate salva destul de mult timp (50%).

Și dacă vorbim despre investiții în astfel de sisteme și tehnologii, sumele medii pe care persoanele din regiune se așteaptă să le cheltuiască pentru digitalizarea casei în 2022 sunt: 457 euro în Serbia, 478 euro în Croația, 708 euro în Bulgaria și 945 euro în România.

Întrebați care sunt cele mai interesante categorii din zona tehnologiei pe primul loc se află casele inteligente (72%), cea de-a doua poziție fiind ocupată de echipamentele audio de calitate (41%), iar locul trei revenind categoriei wearebles sau smart watches, pentru 32% dintre români. Realitatea virtuală (VR) este interesantă pentru 31% dintre românii din mediul urban, fiind preferată mai ales de tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 ani (44% dintre aceștia afirmând ca VR-ul este o zonă atractiva pentru ei). Din aceeasi categorie, dronele sau alte jucării conectate prezintă interes pentru 26% dintre românii utilizatori de internet din mediul urban.

Există totuși și temeri legate de sistemele smart din gospodării,  iar cele mai răspândite sunt cele referitoare la siguranță – 30% din bulgari, 34% din croați, 38% din sârbi și 36% din români se tem că cineva ar putea prelua controlul asupra dispozitivelor prin internet, iar 32% din români, 35% din sârbi, 38% din croați și 30% din bulgari sunt îngrijorați că informațiile și documentele stocate pe aceste sisteme pot fi furate. De asemenea a fost menționată și frica de monitorizare continuă și nepermisă (¨imi este frică sa nu acceseze cineva camera/ microfonul și să înregistreze ceea ce se întamplă în casă¨, teamă împărtășită de 23% dintre români, bulgari 22%, croați 26%, sârbi 23%.

Ce alte categorii Smart prefera românii și vecinii din Balcani?

În ceea ce privește intenția de cumpărare în următoarele 6 luni pentru utilizatorii de internet din zona Balcanilor, pe primul loc se află aspiratoarele inteligente (14% Bulgaria și Croația, 16% Serbia și 19% România), urmate de Smartphone-uri (15% Bulgaria, 16% România, 17% Serbia, și 20% Croația), iar, pe locul 3, Smart TV-urile (13% Serbia, 16% Croația și România, 17% Bulgaria).

În medie, românii dețin aproape 8 (7,44) gadget-uri inteligente în gospodărie. Bulgarii dețin aproape 7 dispozitive (6,52), similar cu persoanele din Croația, care dețin tot 7 dispozitive (6,48) și cei din Serbia, tot cu 7 dispozitive (6.82).

Datele prezentate fac parte din studiul online multi-country iSense Solutions “Smart Tech & Smart Home Concept in the Balkans” și a fost realizat pe un eșantion de 1900 de respondenți din mediul urban (1000  respondenti din România- grad de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%, și câte 300 respondenți din Bugaria, Croația și respectiv Serbia- grad de eroare +/-5.66%, la un nivel de încredere de 95%.

Predicțiile pentru piața producătorilor locali sunt favorabile, 64% din consumatori consideră că piața producătorilor locali se va dezvolta în urmatorii 5 ani, o arată cel mai recent studiu iSense Solutions.

Ce înseamnă de fapt pentru consumator un producător local? Pentru 37% dintre românii din mediul urban un producator se încadrează în categoria de “producator local” dacă produsele alimentare au la bază rețete tradiționale românești, 36% consideră că trebuie să comercializeze produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse, 29% consideră că producatorul local se ocupă și de vânzarea produselor, în timp ce pentru 22% un producător local este acela care utilizează forța de muncă românească sau locală.

Când vorbim despre percepția despre producătorii locali, consumatorii din mediul urban îi asociază  pe aceștia cu o calitate ridicată și  tradiție prin folosirea rețetelor autentice, percepându-le produsele ca fiind sănătoase. Totodată, aceștia îi asociază cu sustenabilitate pentru că susțin comunitățile locale și economia națională. Nu în ultimul rand, aceste produse le amintesc de copilărie și au un gust autentic.

Întrebați care sunt principalele produse pe care le achiziționează de la producătorii locali, 92% dintre români declară că achiziționează fructe și legume, 54% produse alimentare prelucrate, 17% produse vestimentare, 15% mobilier și 14% produse pentru gradină și bricolaj.

Totodată, când vorbim despre motivele pentru care aleg să consume produse românești, 64% afirmă că sunt mai gustoase, 56% o fac pentru a susține afacerile locale, pentru 54% acestea sunt mai sănătoase și tot 54% declară că le aleg pentru gustul tradițional românesc.

63% dintre romanii din mediul urban afirmă că se informează despre producătorii locali de la prieteni sau familie, 42% din magazine, 38% de la raft, 37%  de pe Facebook, 15% de pe bloguri sau forumuri și tot 15% de la reclamele TV.

37% dintre românii din mediul urban afirmă că și-ar dori să cumpere produse locale de pe platforme dedicate producătorilor, 19% de pe site-urile supermarketurilor și a hipermarketurilor, în timp ce 15% și-ar dori să facă aceste achiziții de la comunități online de producători prezente pe social media (Facebook, Instagram etc.).

Există și bariere care îi împiedică pe cei care și-ar dori să achiziționeze produse românești, astfel că 38% dintre romanii din mediul urban declară că anumite produse nu sunt disponibile pe tot parcursul anului, 33% menționează prețul ridicat al produselor comparativ cu prețul produselor internaționale, tot 33% afirmă că magazinele oferă o varietate restransă de produse și pentru 27% produsele au o vizibilitate redusă la raft.

„Producătorii locali sunt asociați cu tradiția, cu rețetele cunoscute, iar sentimentul de mandrie si sustinere a producatorilor locali este puternic prezenta în rândul generației Z aici existând o posibilitate minunată de business targetând acest segment. De asemenea, sustenabilitatea reprezintă un trend care a crescut foarte mult în timpul pandemiei, oamenii conștientizează importanța susținerii comunităților locale și, totodată, susținerea economiei naționale”, explică Laura Roșca, Qualitative Research Director iSense Solutions.

Datele prezentate fac parte din studiul săptămânal iSense Solutions Omnibus, cercetare reprezentativă pentru populația utilizatoare de Internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1004 de respondenți, desfășurat în lunile ianuarie- februarie, marja maximă de eroare +/- 3.1%, la un nivel de încredere de 95%.  Informațiile calitative au fost extrase din Comunitatea Online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani și a fost desfașurat în lunile ianuarie-feburarie 2022.

Studiul a fost prezentat de către iSense Solutions în cadrul evenimentului ProgresivHub care a avut loc în luna februarie a.c.