În perioada 18-24 noiembrie, Rețeaua de Solidaritate a organizat împreună cu partenerii săi săptămâna de conștientizare a rezistenței la antibiotice/antimicrobiene, o campanie desfășurată în tandem cu “World Antimicrobial Awareness Week” inițiată de Organizația Mondială a Sănătății.

Rezistența la antibiotice/antimicrobiene este o problemă majoră de sănătate publică. Una dintre principalele cauze care determină rezistența este utilizarea excesivă a medicamentelor antibiotice/antimicrobiene.

Pentru a analiza fenomenul în rândul populației urbane, agenția de cercetare de piață iSense Solutions împreună cu profesioniștii Rețelei de Solidaritate au desfășurat o cercetare dedicată campaniei pentru a măsura cunoștințele populației privind administrarea corectă a antibioticelor precum și riscurile abuzului de antibiotice/antimicrobiene. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ cu respondenți din mediul urban cu vârste între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.38% și un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele studiului arată că deși 94% știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficiența și 92% au auzit de termenul “rezistență la antibiotice”, mai mult de jumătate dintre românii din mediul urban (52%) au luat antibiotice în ultimul an. 

Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice: 25% din respondenți au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și 6% au luat antibiotice pentru durere de cap.

Când vorbim despre informarea privind afecțiunile ce pot fi tratate cu antibiotice, 72% dintre românii din mediul urban menționează corect infecția urinară, 45% menționează corect o infecție a pielii/ a rănilor însă doar 29% menționează corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În același timp, 41% consideră INCORECT că durerea de dinți poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

În acest context, se observă diferite confuzii în rândul populației urbane: 49% dintre intervievați cred că antibioticele distrug virusuri, 72% cred că virusurile pot dezvolta rezistență la antibiotice, iar 59% cred că rezistența la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

Principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), farmacistul (42%) și mai puțin site-urile oficiale ale autorităților din domeniu (17%). De asemenea, 62% declară că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuși unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Aceste rezultate corelate cu cele privind cunoștințele eronate despre antibiotice arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenței la antibiotice/ antimicrobiene în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora și îndrumarea adecvată a pacienților.

Farmacista Iulia Constantin, voluntară la Rețeaua de Solidaritate a declarat că „rezultatele acestui studiu ne arată cât de oportună este o campanie de conștientizare pe subiectul antibioticelor, în condițiile în care 49 % dintre intervievați cred că antibioticele sunt eficiente contra virusurilor și 72% cred că virusurile devin rezistente la antibiotice. Este îngrijorător să aflăm că o treime din populația urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală iar peste 40% dintre cei intervievați s-ar trata cu antibiotice pentru dureri de dinți. Astfel, răcelile și durerile dentare, afecțiuni care nu necesită tratament antibiotic, au fost și cele pentru care intervievații au luat antibiotice în ultimul an. Ținând cont că aceste răspunsuri provin de la persoane din mediul urban, ne întrebăm cum arată situația în mediul rural unde accesul la informații și infrastructură medicală este mult mai restrâns”.

Dr. Alina Jurcoane, co-fondatoare a Rețelei de Solidaritate și coordonatoare a campaniei, accentuează că “deși descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecții salvând astfel milioane de vieți, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greșită a acestora ne poate duce la situația în care microbii vor deveni rezistenți la toate medicamentele cunoscute și astfel milioane de vieții vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Crește astfel riscul de infecții ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. Antibioticele/antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripția medicului, urmând întocmai modul de administrare și durata tratamentului prescris”.

Gabriela Mirescu, inițiatoarea Rețelei de Solidaritate completează: ”Noi, Rețeaua de Solidaritate și partenerii noștri, ne alăturăm eforturilor globale de sensibilizare printr-o serie de resurse utile pentru informarea populației și conștientizarea în rândul lucrătorilor în sănătate prin articole informative, materiale foto-video explicative cât și emisiuni la radio și pe rețelele sociale”. Cu privire la proiectele viitoare ale Rețelei de Solidaritate pe această temă, Gabriela Mirescu arată ca o acțiune necesară desprinsă din această campanie este legată de colectarea deșeurilor medicale din comunitate, în acest moment returnarea medicamentelor expirate în majoritatea farmaciilor românesti fiind supusă unui proces birocratic foarte greoi, iar farmaciile nefiind  sustinute în aceasta procedura de către autoritati, așa cum se intampla în alte state. Pe de alta parte, “ținând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informația că principala sursă de informare cu privire la antibiotice sunt medicul (91%), și farmacistul (42%) ne gândim ca acțiunile viitoare să fie țintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate, pentru că în final la aceștia e accesul la antibiotice.”

Organizatorii campaniei de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene/antibiotice: Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală.

——————————————————–

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: [email protected]

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Despre noi

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din

domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de

informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website

www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în

mass media (prin parteneri și colaboratori).

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company – folosește cele mai inovatoare metode de explorare și analiză a consumatorului modern. Fondată în 2014, compania oferă servicii complete de cercetare de piață și aduce un mix de inovație și eficiență pentru clienți.

Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro, www.researchromania.ro, www.sensepanels.com și www.sensecommunities.com.

Rețeaua de Solidaritate – https://reteauadesolidaritate.com

Contact: [email protected]

Relații la Tel/WhatsApp +41 76 542 71 70

Pentru declarații: Dr. Sandra Alexiu, Farm. Iulia Constantin, Farm. Oana Arghir, Farm Mărgulescu Ștefan, Dr. Ionuț Poeană, Dr. Marius Geantă.

Când vorbim despre principalele aspecte care îi determină pe consumatori să aleagă un produs de la raft, 39% dintre românii din mediul urban declară că aleg produsele alimentare în funcție de preț, 30% dintre aceștia aleg produsul în funcție de etichetă (doar 20% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani declară că sunt atenți la etichetă), 14% dintre consumatori declară că țin cont de aspectul produsului iar 7% aleg în funcție de renumele brandului, o arată cel mai nou studiu iSense Solutions.

Categoriile de produse alimentare aflate în atenția românilor din mediul urban, atât din perspectiva verificării etichetelor, cât și a respectării instrucțiunilor de consum după desfacere sunt: produsele lactate (79% verifică întotdeauna eticheta și 70% respectă condițiile de consum), ouăle (74% citesc întotdeauna informațiile de pe etichetă), conservele (67% citesc întotdeauna eticheta și 75% respectă condițiile de consum).

Cele mai verificate informații de pe etichete sunt: termenul de valabilitate (85%, în special de către categoria de vârstă 46 – 65 de ani – 93%), lista de ingrediente (64%) și condițiile de consum (33%).

La polul opus, când vorbim despre etichetele pe care nu le verifică niciodată, românii din mediul urban declară că nu citesc etichetele apelor minerale/ plate (27%), ale băuturilor alcoolice (23%), etichetele de pe cafea sau preparate din cafea (15%), sucuri (14%) și paste făinoase (11%).

În ceea ce privește așteptările acestora despre ce alte informații ar dori să se regăsească pe etichete, 71% dintre românii din mediul urban declară că ar dori ca etichetele să aibă o delimitare clară între ingrediente naturale și conservanți, 61% ar dori să fie explicate ingredientele de tip conservant (semnificativ mai mult în rândul bărbaților, 67%), iar 36% ar dori să găsească recomandări privind asocierea cu alte produse sau rețete.

De asemenea, dacă vorbim despre valoarea nutritivă a produselor și menționarea acesteia pe etichetă sub numele de Nutri-score, 48% dintre românii din mediul urban au definit corect acest concept, iar semnificația sistemului de notare (de la „A” – cea mai buna valoare nutritiva la „E” – produse cu o valoare nutritivă redusă) este cunoscută de către 51% dintre aceștia. Cercetarea calitativă din comunitatea iSense a evidențiat ca de multe ori, consumatorii nu au o înțelegere clară a modului în care este calculat scorul (ce ingrediente/valori sunt luate în considerare). Datele arată că Nutri-Score-ul nu influențează neapărat achiziția, dar îi ajută pe consumatori să țină evidența produselor „bune” și „rele” din dieta lor.

“Conceptul de “Nutri-score” – începe să fie tot mai prezent pe eticheta produselor alimentare din România și se bucură de o notorietate relativ bună în rândul consumatorilor din mediul urban, însă modul de utilizare al acestuia ar avea nevoie de mai multe explicații și clarificări.  Nutri-scorul este perceput ca un instrument util în managementul produselor consumate și în oferirea de informații despre valorile nutriționale ale produselor alimentare”, declară Alexandra Pintilie, Senior Quantitative Researcher în cadrul iSense Solutions.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de vârstă 18 – 65 de ani din mediul urban, grad de eroare +/- 4.37%, la un nivel de încredere de 95%. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna octombrie 2021 si au fost prezentate in exclusivitate in cadrul evenimentului online ESE 2021, organizat de RO.aliment.

Conștientizăm, acționăm, stopăm! 18-24 noiembrie 2021

Rețeaua de Solidaritate, împreună cu partenerii săi – Asociația Medicilor de Familie din București și Ilfov, Bucharest Science Festival, Colegiul Farmaciștilor din România, iSense Solutions, Medical Manager, Radio România Cultural, Radio Vocea Evangheliei Sibiu, Raportul de Gardă, Sursa Medicală, USAMV Cluj Napoca și Viața Medicală – desfășoară o campanie de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene în săptămâna 18-24 noiembrie, perioadă în care Organizația Mondială a Sănătății marchează “World Antimicrobial Awareness Week”.

Campania conține informări online și în presa națională, adresându-se publicului larg, specialiștilor din domeniul sănătății, factorilor de decizie politică și actorilor din industria farmaceutică și alimentară sau din sistemul agricol-veterinar.

“Se estimează că la nivel global mor anual 700.000 de persoane din cauza rezistenței la antimicrobiene, iar România este printre primele țări din lume cu consum ridicat de antimicrobiene/antibiotice, consum ce favorizează dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. 

Acest lucru este îngrijorător pentru că riscul de dezvoltare a infecțiilor ce nu vor mai putea fi tratate e foarte mare, iar eficacitatea actuală și viitoare a antibioticelor e realmente amenințată. 

Ne alăturăm acestei campanii de importanță globală, pentru că la Rețeaua de Solidaritate abordăm teme de interes public, teme care ne privesc pe toți și pentru care e nevoie să ne unim vocile și competențele. Este parte din spiritul proiectului nostru și e un real exercițiu de colaborare, specialiștii din Rețea fiind cei ce au trasat liniile acestei campanii” a declarat Gabriela Mirescu, fondatoarea Rețelei de Solidaritate.

Profesioniștii din Rețea au pregătit o serie de articole informative, un chestionar tematic ce va fi lansat public pe paginile Rețelei de Solidaritate, mai multe materiale foto-video explicative, rubrica video “Minutul de Sănătate” în care profesioniști din Rețea răspund într-un minut și pe înțelesul tuturor la întrebări privind rezistența la antimicrobiene.

Ca și în alte proiecte lansate de Rețeaua de Solidaritate, profesioniștii vor interveni cu informații și în presa națională. Trei dezbateri LIVE cu specialiști vor avea loc pe paginile Rețelei de Solidaritate și ale partenerilor de campanie, sub genericul “Dialog cu Diaspora”.

Rezistența la antimicrobiene (medicamente din care fac parte și antibioticele) apare atunci când bacteriile, ciupercile, virusurile, și paraziții nu mai sunt afectați de acțiunea medicamentelor, astfel încât infecțiile obișnuite devin mai greu de tratat. Rezistența are un impact direct asupra sănătății umane și animale, precum și a sistemelor publice de sănătate. Chiar și economiile naționale sunt afectate deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității.

Din ce în ce mai multe boli comune, inclusiv infecții ale tractului respirator, infecții cu transmitere sexuală și infecții ale tractului urinar sunt netratabile; procedurile medicale care salvează vieți devin mult mai riscante, iar sistemele noastre alimentare sunt din ce în ce mai precare. Organizația Națiunilor Unite (ONU) preconizează că până în 2050 s-ar putea ajunge la 10 milioane de morți din această cauză, dacă nu se iau măsuri concrete și urgente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că „fără acțiuni armonizate și imediate la scară globală, lumea se îndreaptă spre o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea ucide din nou”. OMS a propus un „Plan global de acțiune privind rezistența antimicrobiană”, cu 5 (cinci) obiective strategice printre care și îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene.

Rețeaua de Solidaritate este o inițiativă transfrontalieră care unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din țară și din diaspora, facilitează transferul și schimbul de informații între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică pe website www.reteauadesolidaritate.com, rețele sociale www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate și în mass media (prin parteneri și colaboratori).

Prezentul este marcat de incertitudini și necunoscute, iar această perioadă este plină de provocări și schimbări pe toate planurile. Drept urmare, 46% dintre românii din mediul urban declară că simt că nu mai au control asupra lucrurilor din jur, o arată cel mai recent studiu cantitativ iSense Solutions, dublat și de un studiu calitativ în profunzime asupra trăirilor românilor din această perioadă.

Când vorbim despre efectele pandemiei la 1 an și jumătate de la începutul acesteia, observăm că impactul psihologic este unul extrem de puternic și a schimbat radical percepțiile de dinainte. Întrebați ce simt în prezent, 61% dintre românii din mediul urban declară că vor să evadeze din prezent. Pandemia generează frustrare și anxietate, iar sentimentul de suprasaturare a atins cote foarte mari. Oamenii susțin că simt furie și neputință, neîncredere, anxietate legată de educația și viitorul copiilor, epuizare psihică manifestată prin neliniște, atât în ceea ce privește viața personală, cât și cea profesională.

În aceleași timp, este extrem de prezentă nevoia de relaxare, 82% dintre românii din mediul urban declarând că au nevoie de relaxare, parinții resimțind și mai mult acest lucru (90%). De asemenea, nevoia de a se distra mai mult este prezentă la 54% dintre românii din mediul urban, semnificativ mai mult în rândul tinerilor, a bărbaților (59%) și a persoanelor cu copii (61%).

Totodată, la nivel relațional, putem observa o accentuare a sentimentului de singurătate în prezent. 63% dintre românii din mediul urban spun că nu mai sunt la fel de conectați cu familia și prietenii la fel ca în trecut și 41% se simt mai singuri. Persoanele care nu sunt într-o relație, se simt într-o măsură semnificativ mai mare mai singure în timpul pandemiei (61%). Gândindu-se la viitor, 37% consideră că vor rămâne în continuare mai deconectați de familie și prieteni și 24% se vor simți în continuare singuri.

Chiar dacă traversăm o perioadă dificilă, cu o încărcătură emoțională puternică și care ne impactează la nivel psihologic, un efect interesant pe termen lung, este creșterea încrederii în propriile puteri. Astfel, 74% dintre românii din mediul urban estimează că, datorită greutăților prin care trec în prezent, pe viitor vor avea mai multă încredere în propria persoană.

Un efect pozitiv al acestei perioade este creșterea interesului pentru creativitate și practicarea hobby-urilor, cei mai mulți simțind că astfel au parte de momente de relaxare și de conectare cu ei înșiși, fie că vorbim despre regăsirea spațiului personal sau micile plăceri cum ar fi ascultatul de muzică, pictură sau orice alte activități care dau sentimentul de evadare din rutină.

De asemenea un alt mod de reconectare cu sinele și relaxare este reprezentat de proiectele de tip “do it yourself”, în care oamenii și-au descoperit sau redescoperit pasiuni cum ar fi grădinăritul, bricolajul sau îngrijrea mașinii.

Totodată, 55% dintre românii din mediul urban își doresc să se plimbe și mai mult în mijlocul naturii și 58% vor să călătorească mai mult.

Pandemia a avut efecte benefice în ceea ce privește empatia românilor, 7 din 10 românii din mediul urban afirmând că sunt mai dispuși să ofere ajutor și că se așteaptă ca pe viitor să aibă mai multă întelegere pentru ceilalți.

Datele au fost prezentate în exclusivitate în cadrul evenimentului Back to the Future din data de 30 septembrie 2021, în care specialiștii iSense Solutions au analizat teme precum: contextul macroeconomic actual și impactul asupra consumatorilor, psihologia consumatorului în timpul pandemiei, schimbările în ceea ce privește comportamentul de consum și unde au lansat 6 predicții despre cum se va schimba marketing-ul în viitor.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de varsta 18 – 65 de ani din mediul mediul urban. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna septembrie 2021.

In ultimul an, multe companii au fost nevoite sa se reinventeze pentru a tine pasul cu schimbarile din societate. Contextul pandemiei a influentat atat modul in care lucram, dar si locul din care lucram.

Pe 29 septembrie, Employer Branding Conference 2021 vine in mijlocul comunitatii de HR cu o editie gandita special sa ofere solutii pentru marile provocari din HR si Employer Branding, cu care companiile se confrunta in al doilea an de pandemie.

Alaturi de reputati specialisti, conferinta ofera know-how valoros si util in crearea unor programe atractive si eficiente de recrutare si retentie, aduce in prim plan noi strategii de succes in employer branding, precum si bune practici pentru vremurile actuale.

Printre vorbitorii acestei editii se numara: Mihaela Ionita (Director National de Resurse Umane, Lidl Romania), Monica Zdrancota (Human Resources Director, McDonald’s Romania), Georgiana Alecu (Learning & Development Manager, Lidl Romania), Judith Kis (Human Resources Director & Logistic Director, Groupama Asigurari Romania), Delia Rotaru (VP People & Organisation, eMAG), Sorin Banulescu (People Director, Heineken Romania), Nicoleta Deliu (Head of Communication, BCR), Gabriela Neamtu (Head of Corporate Center & HR, MOL Romania), Lia Apostol (Head of Marketing & Communications, Romania, Cognizant Softvision), Dana Dobrescu (Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez Romania), Cristina Ulesan (Human Resources Director, Brico Depot Romania), Andreea Baciu (Chief Culture Officer, UiPath), Georgiana Miron (Marketing, Communication & Client Service Director, Groupama Asigurari Romania), Mara Folcic (Consumer Experience Insights – Qualitative Researcher, iSense Solutions), Oana Munteanu (Director People & Organisation, PwC Romania), Corina Anghel (People Lead AVON Romania, Moldova & BAM), Nansi Lungu (Consumer’s Behavior Coordinator, Bitdefender), Bogdan Badea (CEO eJobs Group), Anca Catarambol (Chief Talent Officer, Publicis Groupe Romania)

STUDIU IN EXCLUSIVITATE

Pandemia a impus schimbarea structurilor cu care eram obisnuiti si a transformat experienta colectiva de ,,la locul de munca” in experiente individuale ,,WFH”. Integrarea noii realitati profesionale a schimbat perceptiile si asteptarile angajatilor despre experienta in campul de munca. Ce impact au avut aceste schimbari de context si in ce masura dimensiunea HR poate fi privita prin prisma Human Experience aflam intr-un studiu exclusiv realizat de iSense Solutions, special pentru Employer Branding Conference 2021.

Employer Branding Conference revine anul acesta cu o editie hibrid, cu participanti in sala si cu audienta online deopotriva. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe www.employerbrandingconference.ro.